30,5 miliarde de euro de cheltuit într-un timp scurt. Asta are la dispoziţie România prin fondurile de revenire economică puse la dispoziţie de Uniunea Europeană prin programul Next Generation.
Din acestea, cam 11,3 miliarde, adică 37% conform ultimelor cerințe ale Comisiei Europene, vor trebui cheltuite conform obiectivelor Green Deal / Pactul ecologic european, planul de 1.000 de miliarde care își propune să facă din Europa un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Și aceste 11,3 miliarde vor trebui mobilizate repede: 70% din sume vor trebui angajate în primii 2 ani.
Care este industria pe care preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a identificat-o drept esenţială? Industria construcțiilor, mai precis partea de renovare / eficiență energetică a clădirilor.
Câteva date, pentru context:
- 40% din energia consumată în UE este consumată în clădiri. Mai mult decât industria sau transportul.
- 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
- 55% este noua țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră anunțată de Comisia Europeană până în 2030, de la 40%.
- Asta înseamnă 736 de milioane de tone de carbon eliminate anual, aproape cât produce întreaga Germanie. Și ar fi cu totul nefezabilă fără investiții majore în această zonă.
- 1.000 de miliarde de euro își propune să mobilizeze Uniunea Europeană pentru atingerea acestor obiective și a altora din Green Deal / Pactul ecologic european.
Din fericire, eficiența energetică în clădiri este o zonă pe care nimeni nu o poate contesta. Nici ecologiștii, nici mediul de afaceri, nici sindicatele. Asta în primul rând pentru că dă un impuls masiv uneia dintre cele mai importante industrii europene, cea a construcțiilor. Ea e cu atât mai importantă cu cât e și intensivă din punct de vedere al angajării forței de muncă, adică absoarbe din zecile de milioane de șomeri produși de criza coronavirus.
Deși vezi destui politicieni, jurnaliști și lideri de opinie care condamnă Green Deal pentru că ar fi, chipurile, vreo utopie ecologistă care ne duce spre totalitarism sau vreo societate dominată de “corectitudinea politică”. O spun cu toată eleganţa şi aprecierea pentru unii dintre ei: Greşesc grav. Sunt pe lângă. Total. Green Deal e o chestie care foloseşte forţa capitalismului şi întăreşte capitalismul. De aia e susţinută de cea mai mare parte a industriilor.
Poate la fel de important, dincolo de faptul că ajută mediul natural şi mediul de afaceri, renovarea clădirilor poate oferi niște beneficii palpabile și foarte directe pentru zeci de milioane de cetățeni europeni. Un bloc reabilitat termic (termoizolat), spre exemplu, le lasă proprietarilor mai mulți bani în buzunare pentru că plătesc mai puțin pentru încălzire și răcire. Fără să mai vorbim despre aerul mai curat rezultat din arderea mai puţinor combustibili fosili, confort acustic crescut, aspectul îmbunătățit al imobilelor și așa mai departe.
România și eficiența în clădiri: Un moment bun pentru toate categoriile de proprietari
Problema României nu a fost că nu a avut la dispoziţie bani europeni, a fost că nu a ştiut foarte bine să-i folosească. Probabil că se va confrunta cu aceeaşi problemă acum. Parte a problemei este și că Planul de Redresare și Reziliență cu obiectivele de investiții care va trebui trimis de Guvern pentru a lua cele 30,5 miliarde de euro va trebui și acceptat de Uniunea Europeană. Și, desigur, trebuie să consume 11,3 miliarde conform principiilor Green Deal.
Așa cum am văzut, o mare parte din acești bani ar trebui direcționați către renovarea clădirilor, mai ales că din octombrie Comisia va lansa “Valul de Renovare”.
Ne îndreptăm în direcția asta? Două observații:
- În ordonanța de urgență prin care se stabileau domeniile pentru care România cere sprijin financiar pentru partea tehnică, de angajare specialiști, era neclar cât de multă atenție este dată clădirilor, reabilitarea lor fiind inclusă în mai multe capitole. Cel puțin sumele pentru partea de reabilitări de blocuri nu era încurajatoare
- Lipsea total orice referire la bani pentru reabilitarea / eficiența energetică a caselor individuale
Acestea din urmă reprezintă o parte importantă a stocului de clădiri din România, mai precis aproape 5 milioane. Alte câteva observații:
- Este nevoie de echitate între proprietarii de apartamente de la bloc, care își văd imobilele renovate cu bani europeni și naționali și proprietarii de case, care până acum nu au beneficiat de niciun ban european pentru a-și reduce facturile la energie
- Legea 372 privind eficiența energetică actualizată în 2020 prevede că trebuie acordată finanțare pentru renovarea tuturor tipurilor de clădiri
- Draftul Strategiei de Renovare cuprinde același lucru
- Mai mult, în scenariul optim din această strategie, România trebuie să investească 13 miliarde până în 2030 în renovarea clădirilor – pentru a atinge această sumă e foarte bine să cerem bani mulți de la UE, inclusiv pentru case
- România are deja un program funcțional de eficiență energetică pentru clădirile unifamiliale, Casa Eficientă Energetic, derulat de Ministerul Mediului, prin care se oferă până la 15.000 de euro pentru a-ți face reduce consumul energetic al casei. Sunt mobilizate 90 de milioane de euro. Având structura gata, ar fi nevoie doar să cerem bani suplimentari de la Uniunea Europeană dacă tot avem peste 11 miliarde disponibile
Ar trebui să fie destule argumente pentru care România să pună accent pe industria construcțiilor, mai ales partea de renovare a clădirilor, atunci când cere banii din fondul Next Generation de la Uniunea Europeană. Vorbim de o industrie care a crescut cu 18% în criză și care are potențialul de a propulsa economia românească în timp ce aduce beneficii individuale, ușor de observat, pentru o mare parte a populației României.