Ministerul de Finanţe a publicat miercuri cea de-a treia rectificare bugetară pe anul 2020. Ministerele Muncii, Sănătăţii, Agriculturii şi Dezvoltării primesc cei mai mulți bani în plus, în vreme ce ministerele Apărării, Finanţelor şi Internelor primesc mai puțini bani de la buget.
Primesc bani mai mulți:
- Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – plus 1,590 miliarde de lei per sold;
- Ministerul Sănătăţii – plus 1,078 miliarde de lei per sold;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – plus 1,181 miliarde de lei per sold;
- Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – plus 999,5 milioane lei, per sold;
- Ministerul Fondurilor Europene – plus 104,97 milioane lei, per sold;
- Ministerul Public – plus 90,3 milioane lei per sold;
- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – plus 19,17 milioane lei.
Primesc bani mai puțini:
- Ministerul Apărării Naţionale - cu 2 miliarde de lei;
- Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale - cu 854,7 milioane lei, per sold;
- Ministerul Afacerilor Interne - cu 635,4 milioane lei, per sold;
- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - cu 82,6 milioane lei;
- Secretariatul General al Guvernului - cu 53,8 milioane lei;
- Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - cu 56 milioane lei;
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - cu 37,8 milioane lei per sold.
Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 5,213 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 683,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu 4,529 miliarde de lei, conform notei de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru rectificarea bugetară.
Potrivit sursei citate, veniturile bugetului de stat pe anul 2020 se diminuează, pe sold, cu suma de 4,489 miliarde de lei.
Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:
- impozit pe profit - minus 781,4 milioane lei;
- alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice - minus 238,3 milioane lei;
- alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice - plus 53,5 milioane lei;
- impozite şi taxe pe proprietate - minus 152,1 milioane lei;
- taxa pe valoarea adăugată - plus 380,7 milioane lei;
- accize - minus 599 milioane lei;
- alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii - minus 79,1 milioane lei.
Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au o contribuţie pozitivă de 68,6 milioane lei.
De asemenea, s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM.
Capitolul ''Alte impozite şi taxe fiscale'' are o contribuţie pozitivă de 5,2 milioane de lei, iar contribuţiile de asigurări sociale au o influenţă pozitivă de 15,3 milioane de lei.
Venituri nefiscale sunt diminuate cu 115,3 milioane lei, potrivit proiectului.
"Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014 - 2020: -2,513 miliarde de lei, influenţă determinată de diminuarea necesarului de refinanţare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană, ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităţilor fondurilor europene", se spune în document.
Ce a determinat actuala rectificare bugetară
În nota de fundamentare se precizează că evoluţia veniturilor bugetare se datorează în principal:
- situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului;
- impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie, conform prevederilor OUG nr. 181/2020.
- Conform estimărilor ANAF, 5,3 miliarde lei vor fi viraţi de către agenţii economici în luna decembrie, suma reprezentând obligaţiile bugetare datorate după declararea stării de urgenţă;
- menţinerii în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licenţelor de tip 5G;
- menţinerii sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr. 135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 şi prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.
Cheltuielile bugetului de stat se majorează
Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1,158 miliarde de lei.
"Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:
- cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei;
- cheltuielile cu bunuri şi servicii scad cu 35,3 milioane lei;
- cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei;
- subvenţiile se diminuează cu 22,8 milioane lei;
- transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4,076 miliarde de lei;
- alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei;
- cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 96 de milioane de lei;
- proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 - 2020 se diminuează cu 2,805 miliarde de lei;
- alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei;
- fondurile de rezervă se majorează cu 1,2 miliarde de lei;
- cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 309 milioane de lei;
- cheltuielile de capital se diminuează cu 1,673 miliarde de lei;
- împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei", se spune în document.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate potrivit prevederilor art. 24 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, cu completările ulterioare, în sumă de 969,3 milioane lei rămase nerepartizate, se alocă pe judeţe şi municipiul Bucureşti.
Bugetul de asigurări sociale, cheltuieli duble față de venituri
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1,1 miliarde de lei; la cheltuieli cu suma de 2 miliarde de lei la credite de angajament şi cu 1,1 miliarde de lei la credite bugetare, din care 600 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate cu scop curativ, medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a serviciilor medicale, 500 milioane lei pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.
Totodată, în proiectul ordonanţă se menţionează că deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 96,058 miliarde lei acesta reprezentând 9,1% din PIB.
- Plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 80.216 miliarde de lei;
- plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în Produsul Intern Brut este în anul 2020 de -9,1%;
- pentru anul 2020 plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 394,338 miliarde de lei, pentru bugetul de stat este de 229,898 miliarde de lei, pentru bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale este de 85,309 miliarde de lei, pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este de 45,697 miliarde de lei şi pentru alte bugete componente ale bugetului general consolidat de 5.820 miliarde de lei;
- plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de -96,058 miliarde de lei, al bugetului de stat este de -105,583 miliarde de lei şi al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este zero;
- plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 47% din Produsul Intern Brut.
Citește și:
