Banca Centrală Europeană (BCE) a operat o nouă reducere a ratei dobânzii de referinţă, confirmând aşteptările pieţelor pentru o scădere de 0,25%.
Astfel, dobânda facilităţii de depozit ajunge la 3%.
Este a patra reducere din ciclul de relaxare monetară început în iunie 2024, relatează CNBC.
BCE a justificat decizia de joi prin procesul de dezinflaţie aflat ”pe drumul cel bun” şi a eliminat din declaraţiile sale expresia conform căreia politica monetară trebuie să rămână ”suficient de restrictivă atât timp cât este necesar,” un semnal interpretat de pieţe ca o orientare mai relaxată.
Prognoze economice revizuite
Pe de altă parte, BCE şi-a redus prognoza de inflaţie pentru 2024 la 2,4% (de la 2,5%) şi pentru 2025 la 2,1% (de la 2,2%).
Perspectivele de creştere economică în zona euro au fost şi ele diminuate, cu o creştere economică estimată la 0,7% în 2024 (de la 0,8%) şi 1,1% în 2025 (faţă de 1,3% anterior).
Ce înseamnă pentru români decizia BCE
Decizia de reducere a dobânzii îi afectează pe toţi românii care au credite în euro, la care dobânda este variabilă şi raportată la EURIBOR.
Acestora le-au crescut foarte mult ratele în 2022 şi 2023, când BCE a operat 10 majorări consecutive de dobândă, ultima în septembrie 2023.
Dacă BCE scade dobânda, şi lor li se reduc ratele la bancă.
În iunie 2024 a venit prima reducere din ultimii cinci ani, iar cea mai recentă datează din octombrie.
Nu sunt afectaţi însă şi cei care au luat creditele în euro, însă cu dobândă fixă.
Mai scade dobânda?
Deşi unii membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au propus o reducere mai mare, de 0,5 puncte procentuale, consensul general a fost că o scădere de 0,25% este destul în acest moment.
Christine Lagarde, preşedintele BCE, a subliniat că, deşi presiunile salariale au scăzut şi inflaţia totală este aproape de ţinta de 2%, inflaţia în sectorul serviciilor rămâne ridicată.
”Ne dorim să vedem o schimbare clară în structura inflaţiei pentru a fi pe deplin încrezători că suntem aproape de atingerea ţintei noastre,” a declarat ea.
Această decizie vine pe fondul incertitudinii economice legate de posibile tarife impuse de preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, şi de încetinirea industriei manufacturiere în economiile importante din zona euro, cum ar fi Germania.