Program de guvernare: Taxe noi, taxe mai mari și de unde se mai taie

După ce liderii coaliţiei au semnat acordul politic care va guverna înţelegerea dintre partide, au început să apară câteva dintre măsurile economice ce vor fi luate de noul Cabinet Bolojan.

Coaliția a semnat protocolul de guvernare: „Ne așteaptă decizii grele, care vor însemna și durere”/ „Avem o formulă care ne mulțumește și ne nemulțumește pe toți în aceeași măsură” (Video)
Premierul PSD vine în aprilie 2027. Cum poate Bolojan să revoce miniștrii
Kelemen Hunor țintește un „stat mai subțire” și anunță măsuri fiscale din toamnă: Va fi o cură de slăbire
PSD și UDMR confirmă taxarea pensiilor peste 4.000 de lei
Planul Bolojan pentru un stat eficient – ce propune pentru Justiție, Educație, Poliție, spitale și companii de stat

Punerea în ordine a finanțelor publice este unul dintre pilonii principali ai programului de guvernare, reducerea deficitului bugetar urmând să fie realizată prin reducerea cheltuielilor acolo unde există risipă și prin majorarea veniturilor pe principiul „toată lumea plătește”.

Dincolo de eliminarea unor privilegii fiscale și combaterea mai eficientă a evaziunii, programul de guvernare prevede și majorarea unor impozite și introducerea unor taxe.

Redăm în continuare cele mai importante măsuri propuse, potrivit unui draft:

Ajustări de taxe

Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
Creștere accize cu 10%;
Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
Creștere impozit pe dividende și profit la 16%;
Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR, corelare cu piața imobiliară);
Taxare Ecologică (jalon PNRR) - nu e clar despre ce e vorba
Creștere valorii pentru taxa de rovinietă.

Creșterea veniturilor la buget și combaterea evaziunii

ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale etc.);
Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată (nu e clar ce înseamnă excesiv)
Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale etc).

Reforma administrației locale

Măsuri 2025:

Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
Scheme de personal maximale;
Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;
Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;
Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

Modificarea legislației generale care să permită reforme

Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;
Revizuirea Codului muncii;
Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managementului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;
Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;
Modificarea legii dialogului social;
Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

Restructurarea companiilor de stat

Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;
Reducerea CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;
Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;
Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);
Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță;
Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;
„Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;
Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;
Auditarea activelor;
Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc.);
Listarea la bursă a mai multor companii de stat;