Profesorul la Academia de Studii Economice Bucureşti Cristian Păun critică introducerea aşa-numitei „taxe pe stâlp”, arătând că aceasta „este una dintre cele mai nocive taxe”, fiind „mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA” pentru că „nu se regularizează ca TVA, nu există o compensaţie ca la TVA” şi „se duce mult mai direct în preţul final”. El atrage atenţia că dezvoltarea economică nu se poate face prin implementarea unei politici de creştere a taxării.
- Peste noapte, Guvernul Ciolacu reintroduce „taxa pe stâlp”, cu impact major asupra companiilor private
- Guvernul a modificat „taxa pe stâlp”. Când și cum se va aplica
Cristian Păun consideră că aşa-numita taxă pe stâlp este „una din cele mai anti-naţionale măsuri” pe care le-a văzut vreodată...
„Este expresia neputinţei, disperării, lipsei de viziune şi, mai ales, a lipsei de educaţie economică elementară”, spune profesorul, citat de News.ro.
În opinia acestuia, implementarea taxei arată că „guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului”, nu vrea să îi scape pe români de inflaţie şi de dobânzile mari.
„Nicio ţară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este şi nu poate fi despre dezvoltare, ci despre redistribuirea arbitrară şi pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult.
Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensaţie ca la TVA. Se duce mult mai direct în preţul final.
Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care preţul este reglementat de stat, în care producţia este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicaţii, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.).
Este o taxă ce se va regăsi în tot şi în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulţi dintre ei fiind companii multinaţionale”, scrie Cristian Păun într-un mesaj postat, joi, pe Facebook.
Specialistul în economie este de părere că taxa pe stâlp „va încetini investiţiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare, va încuraja şi mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) şi importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în ţările din jur care nu au această taxă)”.
Cu alte cuvinte, implementarea taxei „va înrăutăţi şi mai mult balanţa comercială”, spune Păun.
„Taxa va izola şi mai mult România şi o va scoate de pe harta lumii în ceea ce priveşte integrarea sa în marile lanţuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenţii. Va îndepărta potenţialii investitori. Va reduce oportunităţile pentru mulţi români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava şi mai tare”, adaugă acesta.
Cum a apărut și cum se aplică „taxa pe stâlp”
Executivul a decis în şedinţa de luni ca taxa pentru construcţii speciale („taxa pe stâlp”) să fie redusă de la 1,5%, cum era prevăzută iniţial în „ordonanţa trenuleţ”, la 1%. Normele de implementare a acestei măsuri urmează a fi elaborate în termen 90 de zile, după ce va fi analizat atent impactul pe care îl va avea pe fiecare domeniu în parte.
„Ordonanţa de urgenţă prevede introducerea unui nou impozit, impozitul pentru construcţiile speciale. Fiind un domeniu foarte complex, am solicitat în mod expres ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile. În aceste 90 de zile se vor face analizele cu toate industriile implicate afectate, toate domeniile care pot fi afectate de acest nou impozit pe construcţii speciale. (…)
Astăzi s-a făcut o modificare, nu mai este de 1,5% este de 1%. Impozitul se va aplica conform ordonanţei pe alte construcţii decât cele care sunt impozitate la nivel local", a explicat, la finalul ședinței de guvern de luni, ministrul Finanţelor Tanczos Barna.
El a adăugat că Ministerul de Finanţe va veni cu o propunere de norme şi vor fi analizate inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicaţii etc.
„Este un domeniu foarte complex. Eu mi-aş fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie. (…) Dar, încă o dată, în următoarele 90 de zile avem răgazul necesar de a discuta cu toate ramurile industriale implicate, de a vedea impactul exact şi de a lucra la norme de implementare sustenabile, corecte şi norme care pot să ducă la o implementare reală. (…) Impactul trebuie calculat într-adevăr pe fiecare industrie în parte şi normele trebuie elaborate ca atare", a precizat Tanczos Barna.
Potrivit ministrului, prima plată ar urma să fie făcută după data de 1 iulie şi a doua după 1 octombrie, urmând ca detaliile să fie stabilite în norme.
Întrebat cine a venit cu ideea reintroducerii „taxei pe stâlp”, ministrul Finanțelor a spus: „Este în continuare o recomandare a Băncii Mondiale.
Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a atras atenţia luni dimineaţa că măsura privind introducerea unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita "taxă pe stâlp") a fost propusă fără consultare şi fără un dialog social prealabil cu actorii din domeniu. Totodată, FPE consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.