Republica Moldova a declarat miercuri că datorează Gazprom 8,6 milioane de dolari pentru gaz, ceea ce reprezintă doar o fracţiune din cele 709 milioane de dolari revendicate de monopolul rus, pentru care compania controlată de Kremlin a declarat că va continua să lupte.
Moldova, fostă republică sovietică, obişnuia să cumpere gaze naturale ruseşti, dar Gazprom şi filiala sa din Republica Moldova au declarat la sfârşitul anului 2021 că Chişinăul a acumulat datorii de sute de milioane de dolari, relatează Reuters.
Ministrul energiei, Victor Parlicov, a declarat că un audit internaţional a arătat că distribuitorul public de gaze naturale Moldovagaz, companie deţinută de statul moldovean, datorează doar 8,6 milioane de dolari, iar guvernul său "nu intenţionează să plătească datorii inexistente".
"După clarificările privind datoria pentru gazele naturale, Moldova şi cetăţenii săi nu sunt obligaţi să plătească facturile corespunzător", a declarat şi premierul Dorin Recean.
Ulterior, Gazprom a anunţat că "nu este categoric de acord cu afirmaţiile părţii moldoveneşti şi intenţionează să continue să-şi apere drepturile pe toate căile posibile".
Compania controlată de Kremlin a evaluat datoria Moldovei la 709 milioane de dolari în urmă cu un an, dar suma ar putea fi şi mai mare, odată cu adăugarea penalităţilor.
Ministrul Parlicov a precizat că auditorii nu au primit documente de la Moldovagaz şi Gazprom care să justifice 276 de milioane de dolari din presupusa datorie. "Acest lucru nu înseamnă că aceste documente nu există, ci doar că nu au fost furnizate auditorilor", a declarat el presei.
Alte 400 de milioane de dolari nu au putut fi rambursate din mai multe motive procedurale, a mai spus el, adăugând că guvernul a împărtăşit rezultatele auditului cu Moldovagaz şi Gazprom şi că aşteaptă reacţia Gazprom.
Preşedinta Maia Sandu a spus, la rândul său, că auditul a infirmat pretenţiile Gazprom. Ea declarase anterior că Moldova nu are datorii faţă de Gazprom pentru gazele naturale.
Reacția Gazprom
Gazprom a comentat rezultatele auditului privind datoria istorică a Moldovagaz faţă de concern, prezentate miercuri de ministrul energiei Victor Parlicov:
"E de remarcat faptul că raportul auditorului nu a fost aprobat de Consiliul de Administraţie al Moldovagaz, aşa cum prevăd acordurile dintre Gazprom şi Guvernul Moldovei. În orice caz, după cum am menţionat deja, auditorul şi condiţiile licitaţiei pentru achiziţionarea serviciilor sale au fost stabilite în mod unilateral de către partea moldovenească, fără acordul Gazprom şi Moldovagaz.
Concluziile auditorului nu pot afecta în niciun fel valoarea şi valabilitatea datoriei menţionate, mai ales că aceasta este confirmată în documentele semnate în mod regulat de Gazprom şi Moldovagaz şi în hotărârile arbitrale internaţionale relevante. Gazprom este nu este deloc de acord cu declaraţiile părţii moldoveneşti şi intenţionează să continue să-şi apere drepturile prin toate mijloacele posibile", se arată în comunicatul Gazprom, citat de presa de la Chişinău.
Cum a fost stabilit auditul
Potrivit ministrului Parlicov, auditul a indicat că o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale. Ca urmare, Chişinăul i-a propus concernului rus 8,6 milioane dolari din suma solicitată. Suma nu se va reflecta în facturi, a dat asigurări oficialul.
În 2022, în cadrul negocierilor dintre Moldovagaz şi Gazprom, s-a constatat că Moldovagaz ar fi acumulat o datorie istorică - peste 700 milioane de dolari. Gazprom i-a cerut atunci Chişinăului să recunoască această datorie ca fiind a Moldovei şi s-o ramburseze în regim de urgenţă. Autorităţile de la Chişinău au declarat că vor recunoaşte datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent.
Ulterior, Guvernul a decis ca Agenţia Proprietăţi Publice să realizeze un audit asupra datoriei S.A. Moldovagaz faţă de concernul rus Gazprom şi Factoring Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. În august 2022, Agenţia Proprietăţii Publice a semnat contractul de achiziţionare a serviciilor de audit financiar şi juridic independent cu două companii străine: una din Marea Britanie şi alta din Norvegia.