A sosit din nou decembrie, luna mult-așteptată a sărbătorilor și a mini-vacanței de iarnă. O perioadă de deconectare de la responsabilitățile de serviciu, de planificare a timpului liber cu familia sau cei dragi, în general, acel moment din an când majoritatea oamenilor își canalizează energia către activități recreaționale și de odihnă și mai puțin către cele profesionale.
Totuși, pentru o parte dintre noi, atenția nu e îndreptată doar spre agenda personală de vacanță, ci și către agenda Guvernului, fiind de notorietate faptul că autoritățile obișnuiesc să adopte modificări fiscale semnificative în perioada Crăciunului sau a Anului Nou.
Moș Crăciun promite să fie generos și anul acesta, dacă ne uităm la „cadourile fiscale” oferite deja contribuabililor români, ba chiar a „împachetat” cadouri în avans pentru 2024. Astfel, o gamă largă modificări şi noutăți fiscale mai mult sau mai puțin dorite ori așteptate au fost deja publicate în Monitorul Oficial.
Cum ar arăta o retrospectivă a anului 2023 cu cele mai importante măsuri adoptate de autorități în legătură cu taxarea veniturilor persoanelor fizice din România? Ar putea fi descrisă scurt și sugestiv, printr-o vorbă din popor: „cu o mână s-a dat, cu alta s-a luat”.
Reiterând cronologic, încă din prima lună din 2023 a fost adoptată și prima limitare fiscală, întrucât a fost restrânsă facilitatea fiscală pentru salariații din construcții – pe scurt, activitatea desfășurată în afara României a fost scoasă din categoria activităților pentru care puteau fi accesate scutirile și reducerile de taxe prevăzute de lege.
Pe de altă parte, tot în luna ianuarie, au fost extinse facilitățile fiscale din IT, astfel încât să poată obține scutirea de la plata impozitului pe venit şi angajații din sistemul public. De asemenea, o adăugire importantă (care, practic, a corectat o prevedere ce putea fi văzută, anterior, ca discriminatorie) a fost aceea ca facilitatea pentru IT-ști poate fi accesată și de cetățenii non-UE (salariați în România), evident, dacă aceștia întruneau toate condițiile obligatorii (întrucât, anterior, doar cetățenii români sau cei din UE erau considerați eligibili).
Aceste facilități fiscale destinate anumitor categorii de salariați din România (din construcții, agricultură, industria alimentară, IT) au fost subiect de lungi dezbateri pe parcursul întregului an și au creat o stare de incertitudine și tensiune pentru cei vizați.
După multe propuneri și încercări, autoritățile au reușit în cele din urmă „să ia” de la contribuabili abia la finalul lunii octombrie, când a fost adoptată Legea 296/2023, care a prevăzut o serie de restrângeri ale facilităților fiscale pentru toate cele patru sectoare de activitate precizate.
S-a realizat o aliniere din perspectivă temporală, întrucât tuturor acestor facilități le-a fost stabilit un „termen de valabilitate” comun, și anume până la 31 decembrie 2028, iar uniformizarea a însemnat, printre altele:
- (i) plafonarea la valoarea de 10.000 de lei, inclusiv, a veniturilor brute lunare scutite de la plata impozitului;
- (ii) reintroducerea cotei de CASS 10% pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară;
- (iii) alinierea privind reducerea cotei de pensie - CAS cu procentul aplicabil fondului de pensii administrat privat – Pilon 2.
Pe de altă parte, Guvernul a încercat să diminueze impactul resimțit de salariații în domeniul construcțiilor și în sectorul agro-alimentar și a mărit (prin ordonanță de urgență) valoarea de referință a salariilor minime de bază lunare - de la 4.000 la 4.582 lei pentru construcții și de la 3.000 lei la 3.436 lei pentru agricultură și industria alimentară, astfel încât venitul net (minim) să nu fie afectat de reintroducerea obligativității plății cotei de sănătate.
În cele din urmă, putem spune că autoritățile „au dat” cu o mână un salariu mai mare, dar „au luat” cu cealaltă în mod egal (prin introducerea CASS 10%).
Finalmente, povara fiscală adițională a fost indirect plasată la angajatori.
Tot în categoria de „date şi luate” putem considera și schimbările de tratament fiscal apărute pentru următoarele beneficii asimilate salariilor:
- abonamentele/serviciile de utilizare a facilităților sportive: cronologic, în februarie 2023, prin Legea nr. 34/2023, au fost introduse anumite avantaje fiscale în legătură cu aceste beneficii, de ex.: posibilitatea deducerii contravalorii acestora din baza impozabilă, atunci când sunt suportate direct de salariați/ PFA-uri (în limita a 400 euro anual) şi scutirea de contribuții sociale și de impozit pe venit pentru beneficiile suportate de angajatori pentru salariații proprii, tot în limita a 400 euro anual. Însă, prin cea mai recentă OUG (nr. 115/2023), publicată pe 14 decembrie 2023, Guvernul a diminuat considerabil aceste plafoane neimpozabile și, respectiv, deductibile (de la 400 euro, la 100 euro anual), astfel că, în decurs de nici un an, avantajul fiscal a devenit, practic, invizibil.
- indemnizația de telemuncă – până în prezent, erau scutite de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit sumele acordate angajaților care desfășurau activități în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei. Prin OUG 115/2023, Guvernul a eliminat integral această facilitate fiscală începând cu veniturile lunii ianuarie 2024. Din nou, dat, dar apoi luat.
- tichete de masă și de vacanță – Legea 296/2023 a legiferat că, începând din ianuarie 2024, aceste tipuri de tichete valorice vor fi subiect și de CASS 10% pe lângă cota actuală de impozitare de 10%. Iarăși, o povară fiscală suplimentară consistentă și care va face ca aceste beneficii (între cele mai apreciate de salariați) să își piardă din atractivitate și/sau să nască tensiuni între angajatori și angajați.
Deși au fost foarte multe modificări fiscale de impact pentru buzunarul contribuabilului în 2023, următoarele mai merită evidențiate:
- introducerea din 2024 a unui nou plafon de 60 de salarii minime brute pe țară la care se datorează cota de sănătate CASS pentru veniturile din activități independente (în prezent, există un plafon maxim de doar 24 salarii minime brute)
- introducerea impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare - o noutate în domeniu
- creșterea impozitării veniturilor a căror sursă nu a fost identificată (începând cu 1 iulie 2024, de la 16% la 70%, aplicată asupra bazei impozabile ajustate)
- modificări fiscale semnificative pentru microîntreprinderile din mai multe domenii, între care IT, HoReCa, activități juridice, asistență medicală și stomatologică.
Modificările fiscale drastice pentru industria IT au fost o tendință în 2023, iar în cazul PFA-urilor din acest domeniu (cu coduri CAEN 6202 şi 6203), dacă nu erau deja prea multe, li s-a mai adăugat o restrângere.
De la 1 ianuarie 2024, se elimină posibilitatea de determinare a venitului net pe baza normelor anuale de venit (pentru activitățile, altele decât cele ce generează drepturi de autor sau drepturi conexe drepturilor de autor). Pentru acestea, venitul anual net va fi determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
În final, ca să încheiem sumarul anului 2023 într-o notă oarecum optimistă, remarcăm și câteva modificări pozitive pentru contribuabili, cum ar fi:
- adoptarea „amnistiei fiscale” privind încadrarea fiscală a tichetelor cadou obținute de persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (i.e. Legea nr. 43 / 24 februarie 2023, pentru anularea unor obligații fiscale)
- adoptarea regimului fiscal favorabil aplicabil nomazilor digitali în România (Legea nr. 69/2023 din aprilie) – însă, deși sunt prevederi favorabile la nivel teoretic, în practică, acestea nu au generat, din păcate, rezultatul scontat cu privire la atragerea de nomazi digitali în România (conform Inspectoratului General pentru Imigrări, s-a înregistrat un număr insignifiant de cereri din partea cetățenilor străini eligibili a fi nomazi digitali în România).
Așadar, presărat cu multe modificări ale Codului Fiscal, anul 2023 își înclină vertiginos balanța între „date” și „luate” înspre cea de-a doua categorie, din nefericire. Iar, pe măsură ce 2024 își va intra în rol, și povara fiscală va fi resimțită mai acut de contribuabili, întrucât majoritatea schimbărilor legislative sunt programate să intre în vigoare după 1 ianuarie.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 49,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023. Rețeaua noastră este integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.
Autori: Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Dan Răuţ, Senior Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Ana-Maria Vintilă, Assistant Tax Consultant, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România