Blocul european s-a apropiat mai mult ca oricând de punctul în care se poate desprinde de dependența energetică de Moscova, dar încă nu poate rezista pe termen lung fără gazele naturale din Rusia.
Exporturile Rusiei de cărbune, petrol și gaze naturale furnizate prin conducte în Europa s-au redus abrupt după invadarea Ucrainei, în februarie, însă importurile de gaze naturale lichefiate din această țară, asigurate pe cale navală, au crescut, arată o analiză publicată de CNN.
Între lunile martie și octombrie, importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia în Europa și Marea Britanie au crescut cu aproape 20%, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, arată datele companiei de consultanță Rystad Energy.
Aprovizionarea cu GNL s-a accelerat în vară, când statele europene au început să rămână fără gaze, iar importurile din Rusia au ajuns până în septembrie la 11,8 milioane de tone, potrivit Rystad. Analiștii estimează că valoarea financiară a acestor livrări ar putea fi cuprinsă între 1 și 2 miliarde de dolari.
În septembrie, cele mai mari importuri de GNL din Rusia s-au îndreptat către Franța, Spania și Belgia.
În acest an, importurile europene de GNL au crescut cu 47%, depășind 78 de milioane de tone. Principalii furnizori sunt Statele Unite, Qatar și Rusia, arată datele Rystad.
Cât GNL a importat Europa în 2022, comparativ cu 2021:
- SUA: 30,8 milioane tone (2022) / 12,8 milioane tone (2021)
- Qatar: 13,7 / 12
- Rusia: 11,8 / 9,8
- Nigeria: 5,6 / 6,1
- Algeria: 3,8 / 5,4
- Trinidad și Tobago: 1,9 / 1
- Altele: 3,6 / 0,9
- Guinea Ecuatorială: 0,8 / 0,5
- Egipt: 2,1 / 0,5
- Angola: 1,5 / 0,3
- Peru: 1 / 0,1
- Norvegia: 1,7 / 0
- Camerun: 0,5 / 0
UE închide ochii, Moscova livrează și încasează
Uniunea Europeană s-a grăbit să-și umple stocurile anul acesta înainte de sosirea iernii, în timp ce Rusia a redus livrările prin gazoducte, inclusiv prin Nord Stream. În aceste condiții, livrările de GNL și, în mod ironic, mai ales cele din Rusia, s-au dovedit o alternativă vitală.
Majoritatea importurilor din Rusia au fost asigurate de compania privată Novatek, cel mai mare producător de gaze naturale după gigantul Gazprom. Novatek este operatorul proiectului Yamal GNL din nord-vestul Arcticii.
Rusia, al patrulea mare producător de gaze lichefiate din lume, asigură în prezent aproximativ 15% din stocurile europene, nivel pe care Kaushal Ramesh, analist la Rystad, îl estimează și pentru anul viitor.
Problema e că, la fel ca în cazul gazelor rusești transportate prin conducte, apetitul european pentru GNL este vulnerabil la o sistare dictată de Moscova. În plus, intră în contradicție cu obiectivul declarat al UE de a tăia complet legăturile din energie cu Rusia pentru a nu mai finanța războiul Kremlinului în Ucraina.
Sancțiunile europene nu au țintit nicio formă de gaze naturale din cauza importanței acestora pentru asigurarea securității energetice a anumitor țări, printre care și Germania, cea mai puternică economie de pe continent.
„UE are nevoie de GNL. Așa că e convenabil pentru ea să închidă ochii la GNL-ul rusesc, în timp ce Rusia continuă să se bucure de încasări… până acum, GNL-ul nu a fost pe radar", a explicat Anne-Sophie Corbeau, expertă la Center on Global Energy Policy (CGEP).
Eforturile UE de asigurare a stocurilor pentru iarnă au avut succes: în prezent, blocul european are stocuri de 95% din capacitate, cu puțin sub media de 88% din ultimii cinci ani, potrivit Gas Infrastructure Europe.
Depozitele sunt atât de pline, încât zeci de nave cu GNL așteaptă în largul porturilor europene de câteva săptămâni pentru a găsi locuri în care să-și golească tancurile.
Tot Rusia e baza
Europenii pot sta liniștiți iarna aceasta. Însă cea mai mare provocare va veni la primăvară, când UE va căuta să-și refacă stocurile, pe fondul livrărilor reduse ale Rusiei. Exporturile către Europa sunt acum la doar 20% din nivelul de dinainte de război, arată firma de cercetare Wood Mackenzie.
Agenția Internațională de Energie (IEA) a arătat într-un raport emis săptămâna trecută că UE s-ar putea confrunta cu o posibilă scădere de 30 de miliarde de metri cubi de gaze în vara următoare, dacă Rusia va opri toate livrările prin conducte și dacă cererea din China va crește. Ar fi aproape jumătate din gazele necesare pentru umplerea stocurilor de iarnă asigurate anul acesta.
În acest scenariu, continentul va avea nevoie de tot GNL-ul pe care îl poate găsi, inclusiv de cargourile rusești, consideră Felix Booth, analist la firma Vortexa. Astfel, Europa va ajunge din nou într-o poziție vulnerabilă, dacă Moscova decide să folosească strategic avantajul exporturilor de GNL.
Unii experți cred că regimul de la Kremlin ar putea presa Novatek să impună plata în ruble, așa cum a procedat Gazprom pentru livrările prin gazoducte, sau să vândă GNL altor țări, la prețuri mai mici, pentru a obține favoruri politice. Alții cred că Uniunea Europeană se va descurca, crescând importurile din Qatar.
Nu se știe exact cât încasează Rusia din vânzările către Europa, dar aproape sigur obține mult mai puțin decât din aceeași cantitate pe care ar fi livrat-o prin conducte.
Un alt lucru cert: creșterea importurilor europene de GNL din Rusia, pe care Wood Mackenzie o estimează la 15 miliarde de metri cubi în 2022, nu va putea compensa deficitul așteptat de 100 de miliarde de metri cubi de gaze din conducte din aceeași perioadă.
În plus, complexitatea exploatării proiectului Yamal va constrânge ca UE să se gândească bine înainte de a încerca să impună sancțiuni asupra acestor exporturi: Novatek deține puțin peste jumătate din proiect, francezii de la TotalEnergies au 20% din participare, iar două companii din China dețin restul.
„Europa va face mai degrabă ce poate în ce privește conductele de gaze și GNL-ul din Rusia… i-ar trebui mult înainte să se gândească la sancționarea GNL-ului din Rusia", a conchis analistul Kaushal Ramesh.