Prin subiectul revenirii la impozitarea progresivă se dorește sensibilizarea electoratului pentru obținerea voturilor la alegerile din toamnă, consideră președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda.
PSD și ProRomânia au spus recent că își doresc ca România să renunțe la cota unică, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Victor Ponta a motivat că astfel vor exista resurse financiare pentru relansarea economică.
Iancu Guda subliniază însă că prin reintroducerea acestei măsuri fiscale nu se vor obține mai mulți bani la bugetul de stat.
”Este o demagogie haiducească de sensibilizare a electoratului că cei puțini și bogați vor fi supraimpozitați pentru binele celor mulți și săraci într-o luptă de a aduce cât mai multe voturi. De exemplu, la impozitul pe salarii și venit, care venit înseamnă din tot felul de surse, de pe drepturi de autor, dividende, chirii, total buget anul trecut: 23 de miliarde de lei. În condițiile în care veniturile totale ale statului român sunt de 321 de miliarde de lei.
Deci doar 7% din veniturile statului provin din impozit pe salarii și venit. Dacă considerăm doar componenta de salarii, probabil ponderea impozitului pe salariu în total venituri ale statului nu depășește 2%, maximum 3%.
Și atunci se discută pe o componentă insignifianta, în total venituri ale statului, dar cu o conotație mediatică foarte puternică, de a sensibiliza electoratul pe ideea că cei puțini și bogați vor fi impozitați mai mult decât cei mulți și săraci”, a declarat Iancu Guda pentru SpotMedia.ro.
Impozitul progresiv va încuraja plata la negru
Dacă se va reintroduce impozitul progresiv, mulți angajați și angajatori vor strânge mâna să treacă pe cartea de muncă mai puțini bani, iar astfel se va încuraja plata la negru, avertizează Iancu Guda.
În schimb, precizează președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), cota unică nu stimulează economia subterană și se poate urmări mult mai ușor corectitudinea aplicării ei.
”Eu cred că efectele nu vor fi relevante din punct de vede fiscal, este doar un joc politic. Din punct de vedere al economiei subterane, va descuraja toate contractele de muncă ce se află la nivelul plafoanelor și foarte mulți angajați și angajatori vor strânge mâna să treacă pe cartea de muncă mai puțin decât plafonul respectiv, tocmai ca să plătească impozite mai mici și atunci implicit această măsură poate încuraja plata la negru și nu cred că este o măsură bună.
Cota unică de impozit este mult mai ușor de implementat și are efect advers: nu stimulează economia subterană, ba mai mult, poți implementa și urmări mult mai ușor corectitudinea aplicării ei, prin comparație cu o cotă de impozitare progresivă a salariilor”, afirmă Iancu Guda.
În concluzie, spune președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), impactul financiar fiscal va fi foarte mic, pentru că impozitul din salariu reprezintă sub 3% total venituri ale statului.
Cota unică a fost adoptată de Guvernul Tăriceanu
Cota unică de impozitare a fost adoptată la finalul lunii decembrie 2004 de către Guvernul Tăriceanu, fiind aplicată atât pentru profitul companiilor, cât și pentru veniturile populației.
Măsura a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2005.
Anterior, în România s-a aplicat impozitarea diferențiată, cu 5 praguri de venit impozabil: 18%, 23%, 28%, 34% si 40%. Veniturile mici nu erau impozitate.