Taxa de solidaritate ar provoca creșterea prețurilor, scoaterea României de pe harta investitorilor și ar lovi mai ales companiile românești, atrage atenția avocatul Gabriel Biriș, specializat în fiscalitate.
Soluția pentru a avea bani mai mulţi ar trebui să fie reforma fiscală și o mai bună colectare a taxelor: „dacă România ar colecta TVA cât colectează Bulgaria, am avea anual 5,6 miliarde de euro în plus la buget.”
În plus, Gabriel Biriș consideră că abandonarea cotei unice ar fi o greșeală: „Cote progresive pentru cine? Până în 2004 erau exclusiv pe muncă. Bogații nu au plătit niciodată cotă progresivă”.
E bună, e rea pentru România taxa de solidaritate pe care o dorea PSD?
Să-i spunem pe nume, este un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro. Sau cel puțin așa au declarat politicienii noștri.
Ideea a mai existat în 2018, în programul de guvernare al dlui Tudose. A fost eliminată pentru că scotea România de pe harta investitorilor.
Care companii au acum peste o sută de milioane? În special retail, companii din energie, din telecom, care toate nu au o problemă să ducă taxa asta în preț. Deci pentru cetățeni nu va fi bine deloc.
Mai avem o categorie importantă de companii cu cifra de afaceri mare – producătorii exportatori. Mulți dintre ei au marje de profit mici și sunt afectați de criza globală, de distrugerea lanțurilor de comerț, de creșterea prețurilor materiilor prime etc. Când ai o companie care operează la limita de profitabilitate sau cu pierderi, impozitul acesta e foarte mare.
Dacă ai 4% marjă, impozitul e un sfert din profit, după care vine și impozitul pe profit. Iar dacă ești în pierdere, vii cu bani de acasă.
Mă îndoiesc, totuși, că vreuna dintre companiile din domeniile menționate de dvs, retail, telecom, energie, e pe pierdere.
Dar unii producători sunt la limită. În ultima vreme, industria auto, cel mai mare exportator de produse industriale al României, a suferit foarte mult.
Nu știu cât profit mai au Dacia și Ford, după ce au avut oprită producția săptămâni întregi pentru că nu au componente.
Își propun să strângă din această taxă peste un miliard de euro, înțeleg. E realist?
Nu. Pentru că în cazul companiilor medii, cele care sunt în jur de 100 de milioane de euro, vom vedea fracționarea cifrei de afaceri.
O vor împarți pe mai multe companii ca să nu depășească plafonul. Așa se întâmplă și cu microîntreprinderile. Avem cetățeni care au câteva zeci ca să nu depășească plafonul.
Ei au socotit rezultatul la totalul cifrei de afaceri al celor 330 de companii care au peste 100 de milioane. În mod normal, însă, aceasta ar trebui să fie cheltuială deductibilă, deci mai scădem 16% impozitul pe profit.
Așadar, îi vom lua taxa celui care are 100 de milioane plus un euro, dar nu îi vom lua celui care 100 de milioane minus un euro?
Este o problemă de afectare a concurenței. În jurul pragului se vor crea distorsuni semnificative. 1% din 100 de milioane nu e puțin.
Un milion de euro.
Da, pe care cel cu un euro în plus îl va plăti, iar cel cu un euro mai puțin nu-l va plăti.
Ar exista posibilitatea să fie taxată doar partea din cifra de afaceri care depășește 100 de milioane?
Discutăm ideea nebunească a unor politicieni care au vorbit în public fără să ne pună la dispoziție un draft pe care să comentăm. Nu așa se fac politicile publice.
Așa cum a fost enunțată și cum s-au făcut socotelile, pare că au luat cifra de afaceri a companiilor cu peste 100 de milioane, au înmulțit cu 1% și le-a dat 1,2 miliarde.
Nu au calculat doar pentru ce depășește 100 de milioane.
Ați spus că în anumite domenii taxa se va duce ușor în preț. În ce se va mai simți?
Se va duce în preț în cazul celor care vând clientului final din România. Dar cei care vând afară nu pot pune taxa în preț, pentru că acolo concurența e mare. Pur și simplu, vom avea o scădere de competitivitate a producătorilor români și o înrăutățire a balanței comerciale, pentru că va fi mai ieftin să imporți decât să produci.
Dacă devii necompetitiv, mai trimiți oameni acasă și nu te mai gândești să faci niște unități noi. Sau te gândești unde să le pui. Dacă vom avea impozit pe cifra de afaceri, nu cred că România va mai fi pe harta investițiilor mari.
Mai există vreo țară UE care să aibă impozit pe cifra de afaceri?
Nu. Cred că Franța impozitează companiile care extrag venituri din Europa, în special IT, dar în niciun caz impozit pe cifra de afaceri pentru producători și comercianți.
Vi se va spune că și multinaționalale exportă profitul, deci în cazul lor ar fi tanda pe manda.
Nu e chiar așa. Avem legislație pivind prețurile de transfer, de ce nu o aplicăm?
De ce nu se concentrează ANAF să facă inspecții mai multe pe prețuri de transfer? Eu vă spun, din practică, că acestea sunt populisme.
Companiile multinaționale au dosare de prețuri de transfer făcute profesionist, conform standardelor OECD. Și mai toate ajustările pe prețuri de transfer făcute de ANAF se judecă în instanță sau în arbitrarii. Deci argumentul exportării profitului nu ține.
Dar există și foarte multe companii cu capital românesc a căror capacitate de a investi și a se dezvolta va fi afectată.
O mare parte din mobila de la Ikea e făcută în România, cu peste 100 de milioane cifra de afaceri și marjă de profit 1-2%. Le iei tot profitul? De ce să mai muncească investitorul? Tu vrei să atragi capital, nu să îl îndepărtezi. Dacă ai minte. Dacă nu ai minte, dai pensii speciale și impozitezi marile companii.
Au calculat 1,2 miliarde. Realist, cât credeți că vor scoate?
Probabil 60-70% în primul an. După aceea, mai puțin, pentru că firmele își vor lua măsuri.
Dar să zicem că vor încasa un miliard. Dacă România ar colecta TVA cât colectează Bulgaria, am avea anual 5,6 miliarde de euro în plus la buget.
Evaziunea este și un important plătitor pentru corupție, concurență neloială, descurajarea concurenței economiei cu valoare adăugată. Când plătești TVA, nu poți să concurezi cu unul care nu plătește taxe.
Și pe lângă o mai bună colectare ar trebui să ne revizuim sistemul fiscal. Sunt mult prea multe scutiri și tratamente preferențiale. La noi, sarcina fiscală nu mai e așezată în funcție de cât câștigi, ci în funcție de cum câștigi sau cine ești. Sunt tot felul de sectoare scutite.
De exemplu, în turism, marile companii, marile hoteluri și restaurante plătesc un derizoriu impozit specific. Cel mai mare impozit plătit de un mare restaurant în centrul Bucurestiului este 70 de mii de lei/an. Cel mai mare impozit plătit de un mare club de pe litoral, peste 800 de mp -cei care vând șampania cu roaba - în sezon e 50 de mii de lei. Atât îi rețin eu secretarei mele impozite și contribuții.
Când cumpăram mâncarea de la magazin, plătim 9% TVA. Când mâncăm la restaurant plătim 5%. Cum vine asta?
Nu degeaba este în PNRR ca obligație de reformă reviziuirea sistemului fiscal. Acum e varză.
Credeți că revenirea la cota progresivă ar trebui să facă parte din această reformă?
Noi am avut cota progresivă până în 2004, cote de 18 - 40%.
Pentru tot ce depășea salariul mediu plăteai 40%. La vremea respectivă, se strângeau la buget 2,6-2,8% din PIB.
S-a introdus cota unică de 16%, cu excepții, unele au fost eliminate. Din 2007, cota unică a adus la buget 3,8% din PIB, cu 40% mai mult.
A venit revoluția fiscală a dlui Dragnea și în loc să facă o mutare a contribuțiilor neutră au mărit CAS-ul de la 21 la 25%. Ca să nu scadă salariile nete au scăzut impozitul pe salarii, cota unică de la 16 la 10%. Normal că proporțional au scăzut și veniturile la buget.
De fapt, așa au mutat 14 miliarde de lei de la bugetul de stat la bugetul de pensii și au zis că au bani pentru creșterea pensiilor. Au mutat bani din buzunarul drept în cel stâng și au zis că suntem mai bogați. Deficitul cronic de acum este consecința acestor măsuri de politică fiscală.
Și au scutit de impozit pe salariu jumătate de milion de angajați din construcții și producție de materiale de construcții. Iar salariile mari pot fi ținute în bună măsură pe microîntreprinderi.
Baza fiscală la impozitul pe salariu a fost spulberată, astfel încât am ajuns să avem 2,1% din PIB. E prea puțin, dar nu din cauza cotei unice.
Cote progresive pentru cine? Până în 2004, erau exclusiv pe muncă.
Bogații nu au plătit niciodată cotă progresivă. Din salariu nu ești niciodată bogat, cel mult înstărit. Bogații plăteau 0 pe speculațiile imobiliare, 1% din vânzările de firme și speculațiile pe bursa și 5% pe dividende. Nu cota progresivă. Cota unică a ajutat la înfiriparea unei clase mijlocii.
Și a mai scos la suprafață niște bani plătiți la negru.
Într-o măsură mai mică. Ca să scoți la iveală salariile, trebuie să faci sarcina fiscală totală acceptabilă. Ceea ce nu au făcut. Ca să crești conformarea voluntară, trebuie să faci întregul sistem rezonabil.
Costurile de administrare ale statului au scăzut foarte mult datorită cotei unice. A scăzut numărul de declarații cu milioane. Acum am înțeles că vor să ne puna să facem și declarația inițială de patrimoniu.
A fost ideea dvs din 2016 când erați secretar de stat la MF.
Da, dar problema acestor oameni e că nu citesc tot. Eu am propus declarația inițială de patrimoniu doar pentru contribuabilii care prezintă risc, cei cu cheag - peste un milion de euro patrimoniu net. Sigur, cifra e discutabilă. Am vrut să creez o referință pentru impozitarea averilor, ce nu pot fi justificate.
Discutasem propunerea cu șefi de parchete, cu responsabili de la SRI, de la SIE într-o ședință la Finanțe.
Am prezentat soluția completă: declarația inițială de patrimoniu, o perioadă de conformare voluntară în care impozitul să fie 16%, iar după încheierea acestei perioadei impozitul crește la 75%. Sunt zeci de miliarde parcate în paradisuri fiscale.
Vrem să facem ordine sau vrem să îi jefuim pe cei serioși, inclusiv companii românești? Dedeman, Cristim, Astra Vagoane etc produc, angajează zeci de mii de oameni, plătesc taxe. Noi protejăm hoții.