În anumite momente când câte o mie-două de blocuri rămân fără căldură și apă caldă este posibil să se inventeze avarii pentru a reechilibra sistemul. În momentele de vârf de livrare a agentului termic în București se pierd 2.000 de tone apă pe oră. Şi din cauza pierderilor sistemul e în pericol să intre în colaps, afirmă directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, consilier general la București.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Adrian Moraru susține că încercarea de a repara acest sistem, care nici macar nu mai este folosit de majoritatea bucureștenilor, reprezintă o muncă sisifică, cu costuri imense – 1,4 miliarde de euro.
Reforma nu este însă gândită, pentru că aceia care ar trebui să o fundamenteze ar avea cel mai mult de pierdut: “Fiecărui primar, inclusiv lui Nicușor Dan anul trecut, i-au spus: dați-ne bani anul ăsta și de la anul o să fie mai bine. La anul vor zice la fel. Și dacă îi fraieresc să le dea bani în două bugete, supraviețuiesc încă 4 ani: lasă că i-am păcălit pe fraieri, doar nu se vor apuca să facă investiții în ultimul an înainte de alegeri. Cei care ne ajută să fundamentăm reforma țin cu "ursul".”
Fostul ministru Năsui calcula că în ritmul actual vom avea nevoie de aproape 90 de ani pentru ca sistemul de termoficare a Capitalei să fie reparat. Nu se poate mai repede, totuși?
Ba da. Dacă am avea banii necesari pentru modernizarea sistemului, estimați în auditul energetic pentru Termoenergetica la 1,4 miliarde de euro. Fondurile europene asigură o mică parte din acești bani.
Dacă am avea o expertiză mult mai înalt calificată în achiziții publice, astfel încât contractele să avanseze mai repede.
Chestiunea fondurilor europene din POIM durează de vreo 7-8 ani. Dna Firea s-a tot făcut că depune un proiect, l-a depus la finalul mandatului, a fost semnat cu actualul primar, cu o parte din contractare încă ne chinuim și ar urma execuția.
Avem 3.000 de km de rețea dintre care 70% au nevoie de modernizare. Și când am ajunge la capătul modernizării, am constata că trebuie să o luăm de la capăt pentru că rețeaua modernizată la început are nevoie de noi intervenții. Deci o muncă nesfârșită cu o investiție de 1,4 miliarde.
Și asta doar în partea de distribuție. ELCEN, care produce efectiv energia, ar avea nevoie de alte sute de milioane de euro pentru retehnologizarea CET-urilor – tehnologii rusești din anii ‘50 făcute în anii ‘60. Singurul post-Revoluție e CET Vest.
Oare de banii aceștia nu am putea să facem altceva, să apelăm la altă sursă de energie?
Care?
Centrale de scară, bloc sau de cvartal ar fi o soluție. Din estimările făcute inclusiv la IPP, cu subvenție dată de la Primărie un an sau doi am putea să înlocuim sistemul cu centrale de bloc, scară sau cvartal, nu de apartament, și apoi an de an să rămânem cu sutele de milioane de euro.
Anul trecut am dat subvenție 250 de milioane de euro, anul acesta dăm aproape dublu în special din cauza creșterii prețului la gaz.
Vă dau exemplul meu: apartamentul meu de două camere este singurul de pe scară care are centrală termică. Facturile mele la gaz în lunile de iarnă reprezintă jumătate din costul pe care vecinii mei îl plătesc pentru încălzire și apă caldă. Iar ei plătesc doar o treime din factura, 2/3 din cost este subvenția pe care Primăria o trimite direct spre Termoenergetica.
Deci costul real al încălzirii vecinilor mei e de 6 ori mai mare decât plătesc eu.
Cât ar dura?
Eu cred că în 80% din oraș cu puțină vrednicie s-ar putea realiza într-o vară. Așa s-a întâmplat la Galați, la Satu-Mare, sunt multe localități care și-au închis CET-urile văzând că dau anual bani mai mulți decât i-ar costa centralele.
Vă mai dau un exemplu. La Timișoara, primarul Fritz a spus că pentru pornirea Colterm are nevoie de 200 de milioane de lei pe lângă ceea ce alocase în buget. Are 50.000 de apartamente conectate, deci a cerut în plus câte 4.000 lei/apartament ca să treacă această iarnă. Iarna viitoare o luăm de la capăt.
O centrală de apartament foarte bună - doar pentru comparație, pentru că nu asta e soluția - costă până în 6.000 de lei.
De unde atâtea firme și atâtea centrale deodată pentru a reuși să terminați într-o vară, cel mult două?
În Capitală avem 7.000 de blocuri.
Și case?
Nu sunt atât de multe racordate la temoficare. Centralele pe gaz au devenit principlala sursă de încălzire în București. Termia nu mai reprezintă sursa principală.
Nu e momentul acum să avansăm soluția tehnică. Există posibilitatea ca în cartierele unde pierderile sunt minime să poată fi montate centrale în punctele termice. Soluțiile trebuie evaluate pas cu pas.
Există, deloc de neglijat, chestiunea de mediu. Soluția centralelor nu prea coincide cu direcția verde spre care merge Europa, cu scăderea ponderii gazului și a poluării provocate de el. Ce vom face când gazul va fi prohibit în rând cu cărbunele?
Nu este încă prohibit, subiectul nu există la Bruxelles. Nu există o politică legată de centrale. Se discută despre posibilitatea reducerii consumului de gaz în general. Dar și ELCEN arde tot gaz.
Eu le recomand politicienilor când se duc la Bruxelles să întrebe acolo cu ce se încălzește orașul. Oficialii maghiari de la conducerea Ministerului Mediului ar putea întreba cu ce se încălzește Budapesta. Sau cu ce se încălzește majoritatea UK.
Cu ce?
Cu centrale, în cea mai mare parte individuale chiar. Este adevărat că în anumite state, cum e Germania, au pentru centrale standarde de poluare cum sunt la mașini euro 3,4,5,6. Foarte bine!
Mai multe centrale nu provoacă mai multă poluare decât ELCEN?
Am putea discuta de o creștere a consumului de gaz, deși nu există o estimare corectă, din acest punct de vedere. Până una alta suntem în infringement pentru 3 CET-uri.
În plus, propuneți o soluție tot mai scumpă, după cum vedem.
ELCEN folosește tot gaz, e drept că putem vorbi despre motivele pentru care are un tarif preferențial, nu concurențial la fel de oamenii care au centrale.
Din decembrie anul trecut este din nou ordinul ANRE cu “băieții deștepți” care pot face contracte preferențiale. Iar ELCEN și furnizorul de gaz, fiind ai ministerului, au făcut între ei un contract avantajos.
Ceea ce nu e în regulă pentru că mai bine de jumătate din oraș nu e conectat la Termoenergetica. Unii nici să-și dorească nu s-ar putea conecta. Acești oameni nu primesc niciun ajutor pentru încălzire. În schimb, beneficiază de subvenție și oameni cu venituri foarte mari.
Dar întreruperile tot mai dese au scăzut pierderile. Iarna trecută pierderile au fost mai mici pentru prima dată tocmai pentru că segmente consistente de cartiere au fost închise mai mult timp și nu s-a mai pierdut agent termic în pământ.
În momentele de vârf de livrare a agentului termic noi pierdem 2.000 de tone apă pe oră. Apă care se duce în pământ.
Cât din factură e pierderea?
Între 20 și 30%. Sunt momente când din cauza pierderilor sistemul e în pericol să intre în colaps.
Adică?
Dacă cineva are un picior secționat, cantitatea de sânge pierdută e atât de mare încât dacă nu e oprită nu poate fi compensată oricât de mari sunt transfuziile. Riscăm ca pierderile să fie mai mari decât injecțiile de apă de adaos, permanente.
Eu cred că noi suntem acolo în anumite momente și atunci când se deconectează câte o mie-două de blocuri se inventează avarii. De fapt, e nevoie de reechilibrarea sistemului ca să nu trebuiască să fie integral oprit.
Bănuiți sau știți?
Nu am dovezi, dar, din punct de vedere tehnic, fără opriri provocate sistemul intră în colaps.
Dacă e atât de clar, de ce nimeni nu pune în program această reformă majoră?
Repet, e o reformă care s–a întâmplat deja în multe orașe, nu e este o propunere extravagantă. Ar fi fost foarte bine să avem un sistem centralizat eficient.
Nu se întâmplă pentru că orice soluție de înlocuire trebuie să vină de la un compartiment de expertiză care e la Termoenergetica. Iar cei de acolo nu vor fi de acord să-și accepte înfrângerea, pentru că asta ar însemna să dispară, cu directorii și salariile lor imense cu tot.
Fiecărui primar, inclusiv lui Nicușor Dan anul trecut, i-au spus: dați-ne bani anul ăsta și de la anul o să fie mai bine. La anul vor zice la fel. Și dacă îi fraieresc să le dea bani în două bugete, supraviețuiesc încă 4 ani: lasă că i-am păcălit pe fraieri, doar nu se vor apuca să facă investiții în ultimul an înainte de alegeri.
Cei care ne ajută să fundamentăm reforma țin cu "ursul".
Anul acesta ne-au cerut 500 milioane de euro subvenție ca să îi îngroape în pământ. Cetățenii plătesc și ei o treime din factură. Cum ar fi să le dăm subvenția în mână ca să vadă în fiecare lună cât costă, de fapt, căldura și apa caldă?
Dacă am înlocui acest sistem cu altceva, din următorul an, ne-ar rămâne 500 de milioane cu care să facem ce vrem: parcuri, săli polivalente, școli.
Primarul îndeamnă pe toată lumea să se gândească de unde facem economii de 10-20 de milioane. Strângem banii prin austeritate și îi trimitem la Termoenergetica, ca să îi îngroape în pământ.
Mai e o chestiune: dacă Bucureștiul trece pe alt sistem de încălzire, dă faliment și ELCEN. Primarul Nicușor Dan a fost îmbrobodit de aceiași “experți” care mențin sistemul să preia PMB CET-urile, care, cum spuneam, au nevoie de sute de milioane pentru modernizare. Adică peste bătaia de cap cu distribuția să o luăm și pe cea cu producția.
Piața simplifică însă ceea ce amână politicienii. Acolo unde ceva nu e sănătos, nu e viabil, piața omoară. Explozia prețurilor la energie poate grăbi falimentul Termoenergetica. RADET a dat faliment.
Cu cât se va scumpi căldură și încălzirea pentru bucureștenii racordați la sistem?
Nu am decis încă. Între grupurile politice se discută dacă dublarea sumei ar trebui completată integral de bugetul PMB sau ar trebui să fie împărțită cu cetățenii. Dacă toți banii vor veni de la Primărie, nu ne va ajunge tot bugetul.
Dacă discuția nu va avea loc foarte curând, actuala rețetă financiară ar putea fi un alt motiv de faliment pentru Termoenergetica. Ea așteptă banii de la PMB și nici nu poate mări prețul de capul ei. În fiecare lună, dezechilibrăm cifrele companiei și într-o lună - două am intra în incapacitate de plată.