Reprezentanți ai Băncii Mondiale discută zilele acestea cu autoritățile de la București raportul final privind proiectul legii pensiilor speciale, o componentă a reformei sistemului public de pensii și o lege de care depinde acceptarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR.
Luni și marți, ei au programate întâlniri cu ministrul Muncii și premierul, pentru a discuta concluziile BM referitoare la proiectul legii pensiilor speciale, iar din informațiile existente până în acest moment, raportul atrage atenția asupra nerespectării cerințelor Comisiei Europene, în special a principiului contributivității.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că nu cunoaște conținutul raportului BM, dar nu exclude nevoia unor modificări ale proiectului de lege aflat în Parlament.
„Pensiile speciale, am discutat şi astăzi cu domnul ministru Budăi (…) Urmează să mai vină un raport de la Banca Mondială, după ce au avut nişte discuţii la Comisie. Cred că cel mai corect, în acest moment, este să vedem aceste rapoarte, dacă trebuie făcute modificări la legea deja trecută prin guvern sau nu”, a afirmat Marcel Ciolacu, luni, la Parlament.
Reamintim că reforma pensiilor speciale a fost cerută de către Banca Mondială în raportul de audit comunicat Guvernului în urmă cu două luni, discutată de BM cu executivul comunitar și a fost promisă de premierul Ciucă la întâlnirea pe care a avut-o în octombrie 2022 cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles.
Pensiile speciale: proiectul de lege prevede ”reformare”, BM și Comisia Europeană cer ”eliminare”
Principala observație a Băncii Mondiale vizează păstrarea pensiilor speciale.
Printre acestea figurează cele încasate de cei aproximativ 150.000 de pensionari ai instituțiilor de forță (MAI, MApN, SRI, STS, SPP, SIE). Denumite “pensii de serviciu”, ele ar urma să se acorde în continuare, deşi Comisia Europeană a cerut aplicarea principiului contributivității pentru toate tipurile de pensii.
Eliminarea pensiilor magistraților este imposibilă, întrucât există o decizie de neconstituționalitate ce împiedică trecerea la principiul contributivității, însă Comisia Europeană și BM au solicitat extinderea vechimii necesare pentru pensionare și creșterea etapizată a vârstei de pensionare.
Judecătorii și procurorii se pot retrage din activitate după 25 de ani de magistratură și cu o pensie echivalentă a 80% din media veniturilor brute pe 12 luni consecutive, 12 luni pe care și le aleg ei din ultimii cinci ani. Baza de calcul o constituie salariile brute plus sporurile permanente.
Proiectul de lege analizat de BM nu numai că nu respectă cerințele Comisiei, dar aduce noi avantaje pentru speciali, precum cadoul oferit șefilor din magistratură: procurorul general, șeful DIICOT și al DNA, președintele Curții Supreme și membrii CSM se pot pensiona imediat după încheierea acestor mandate de conducere, indiferent de vechimea în magistratură.
Printre puținele prevederi acceptate de Comisie se numără interdicția ca pensia să depășească salariul de bază, precum și eliminarea unor sporuri și prime din baza de calcul a pensiei.
Stadiul proiectului, calendarul PNRR și condiționarea celei de-a treia cereri de plată
Pachetul de legi pentru reformarea sistemului public de pensii trebuia finalizat și aprobat de către Legislativ până cel târziu în decembrie 2022, conform obligațiilor asumate de România prin PNRR, pentru ca ulterior el să intre în analiza Comisiei Europene. Termen depășit deja cu două luni.
Proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale a fost elaborat la Ministerul Muncii, condus de un membru PSD, partidul ce a reintrodus treptat, începând cu guvernarea Victor Ponta, aceste privilegii acordate unor categorii profesionale.
În decembrie, proiectul de lege a fost aprobat și asumat de Executiv, după care a fost trimis Parlamentului. „Proiectul este deja în proces de dezbatere parlamentară, sunt comisii care şi-au exprimat avizul, sunt alte comisii care au cerut amânarea dezbaterii acestui proiect. Cred că de Senat trebuie să treacă la jumătatea lui martie", a explicat luni Radu Oprea.
După finalizarea tuturor modificărilor legislative, vor urma două luni în care Executivul de la Bruxelles va studia în ce măsură noile reglementări corespund termenilor asumați de România și celor impuși de Comisie.
Abia la finalul acestei etape, România va putea depune a treia cerere de plată, iar ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloş, a declarat, pentru Europa FM, că reforma pensiilor speciale este un jalon important care, dacă nu este respecta, poate duce la suspendarea fondurilor din PNRR: „Fiind un jalon de tip red line, va fi urmărit și decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului”.
Citeşte mai departe analiza Experți ai Băncii Mondiale seamănă panică la București cu Raportul împotriva pensiilor speciale pe Curs de Guvernare