Cresc pensiile speciale, cresc taxele, cresc și o serie întreagă de alte cheltuieli. Concentrarea lor principală este, de fapt, să-și consolideze relațiile de putere pe care le au deja în sistem, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei.
Într-un interviu acordat spotmedia.ro, Claudiu Năsui a explicat de ce bugetul pentru 2023 este nerealist, cum sunt măsluite cifrele, dar și felul în care se încearcă o păcăleală în privința pensiilor speciale: “Dl Boloș a început să sugereze că termenul de pensii speciale nu există, că noi nu avem pensii speciale, că noi avem, de fapt, pensii de serviciu.”
Claudiu Năsui a explicat și care este viziunea USR în bugetul paralel pe care l-a întocmit.
Deputatul USR s-a referit și la boicotul împotriva firmelor cu capital austriac: “Dacă cineva îți face un rău și apoi tu îți faci un rău mai mare ție, n-ai făcut ce trebuie în mod obiectiv. Cu acest boicot e posibil să ajungem să suferim noi.”
Bugetul este și o proiecție a Guvernului privind principalii indicatori în anul care urmează. Cât de realistă este proiecția Guvernului pentru 2023?
Bugetul este foarte nerealist și aș da exemplu inflația. Ei au prognozat-o să ajungă la 8%, cu o medie de 9,6%, în condițiile în care plecăm de la 16,8%.
E o evoluție care ar fi foarte ciudată, asta spune și Consiliul Fiscal. Și nu doar legat de inflație, însă în cazul ei se vede cel mai bine.
Sunt foarte multe lucruri care, de fapt, s-au întâmplat aproape în fiecare an în România. Veniturile se supraevaluează ca să facă loc unor cheltuieli, pentru că, de fapt, efectul juridic al bugetului este o limită de încadrare pe cheltuieli.
Aproape în fiecare an în luna decembrie se cam opresc plățile, orice cheltuieli, în afară de pensii și salarii, și se reiau în ianuarie. Cheltuielile cresc apoi foarte puternic în ianuarie, ca să plătească totul din urmă, ceea ce va fi, evident, pus pe viitorul buget.
E un mod de a măslui, de fapt, cifrele. Pui dintr-un an pe celălalt an ca să-ți iasă bine deficitul. Evident că e o problemă pentru anul următor, dar având în vedere că suntem în economii inflaționiste, cu siguranță suma cu care se vor juca așa anul viitor este mai mare.
Partea cu adevărat tristă este că cresc niște cheltuieli care ar fi trebuit să dispară.
Vă așteptați la o creștere economică fundamentată pe o inflație întreținută în acest scop?
Absolut! Mai cred că vor mai tăia la rectificări din unele cheltuieli pentru investiții, probabil cele de la Ministerul Apărării, care au crescut foarte puternic. E ușor, vor spune pur și simplu că nu au semnat contracte.
Partea în neregulă este că, aș paria, vor crește încă o dată o serie de taxe și impozite, motivând că e jalon în PNRR. Nu e, dar vor găsi un motiv pentru a crește din nou niște taxe sau a schimba niște formule de calcul astfel încât să crească din nou taxe și impozite.
Altfel nu au cum să se încadreze în deficit. Chiar giumbușlucurile de final de an, de care vă spuneam, merg într-o anumită măsură.
Inflația însăși este o taxă, nu?
Corect, e o taxă din care se îmbogățește Guvernul prin încasările mai mari, dar și ca generator al inflației.
Ați spus că există cheltuieli care n-ar trebui să apară acolo. Cele cu pensiile speciale, care chiar se măresc?
Exact, este o sfidare și arată un discurs duplicitar. Până la urmă, prioritatea lor nu a fost să reducă taxarea sau să lase mai mulți bani în economie, ajutând-o să treacă printr-o perioadă care va fi extrem de grea. Și când zic economia mă refer la fiecare român.
Urmează niște creșteri de taxe semnificative de la 1 ianuarie. Pentru PFA se dublează practic taxarea, pentru că baza de calcul a contribuțiilor trece de la un salariu minim la două salarii minime.
Deci micii antreprenori vor fi forțați să treacă la impozitul pe profit, va fi o greutate foarte mare.
Menținerea - chiar creșterea - cheltuielilor cu pensiile speciale arată că nu există o intenție reală de a le desființa?
Nici măcar de a le limita. Deci cresc pensiile speciale, cresc taxele, cresc și o serie întreagă de alte cheltuieli. Care e, de fapt, prioritatea Guvernului?
Nu ajuți românii dacă îi taxezi mai puternic, le iei cu două mâini, le dai înapoi cu una și le spui uite ce bun sunt eu. Concentrarea lor principală este, de fapt, să-și consolideze relațiile de putere pe care le au deja în sistem.
Cât din bugetul dedicat investițiilor putem avea speranțe că în mod realist că va fi executat, deci că vor fi făcute?
Eu nu pot decât să îmi doresc ca o parte din acele investiții să fie realizate. O parte îmi doresc să nu fie realizate. De exemplu, considerăm investiții inclusiv PNDL, inclusiv “Anghel Saligny”, inclusiv toate seriile întregi de studii de fezabilitate, de proiecte.
Județele Vaslui, Teleorman și multe altele care sunt fruntașe la sărăcie ar trebui să fie mega-dezvoltate la cât s-a investit în ele și câți bani au fost alocați din PNDL 1, din PNDL 2. Dacă ar fi reușit să facă vreo dezvoltare, programele astea s-ar fi văzut în practică.
S-au consolidat doar baroniada și structurile acelea de putere care împiedică orice altă inițiativă locală să detroneze structurile acestea locale. De ce? Pentru că și-au luat o grămadă de bani prin genul acesta de programe care fac mai mult rău.
Un primar poate să investească din 3 surse: fonduri proprii, mulți nu au suficiente, fondurile europene și fondurile acestea naționale – PNDL.
Fondurile europene e mai greu să le furi, e mai greu să le accesezi, trebuie să demonstrezi că e nevoie de lucrul acela. PNDL sunt bani mult mai ușor de obținut dacă pupi mâna baronului care trebuie. Și în general cam asta s-a întâmplat.
PNRR-ul este inclus în buget, pe de altă parte, bugetul este astfel în construit încât ne sugerează că una din cele mai importante reforme impusă de PNRR nu se va face, mă refer la pensiile speciale.
Aici este o întreagă discuție despre cum și ce intenționează ei să facă cu acest jalon care trebuie îndeplinit până la 31 decembrie - desființarea pensiilor speciale.
Am fost foarte contrariat de o declarație care mie mi se pare că a trecut destul de mult pe sub radar. Domnul Boloș a început să sugereze că termenul de pensii speciale nu există, că noi nu avem pensii speciale, că noi avem, de fapt, pensii de serviciu.
Juridic, are dreptate.
E o problemă strict etimologică. În dezbaterile asupra legii bugetului cu miniștrii, le spuneam pensii acordate prin legi speciale și atunci nu mai aveau ce să spună. Dar de ce să folosesc toată sintagma aceasta pentru a spune exact același lucru?
Chiar CCR le spune pensii speciale, deci cred că putem să folosim și noi sintagma pentru a îngloba acele pensii date prin legi speciale.
Deci ministrul Boloș a sugerat cumva că o să negocieze semnificația sintagmei pensie specială cu Comisia Europeană.
Îl ajută în sensul acesta și raportul acela al Băncii Mondiale, care eu, sincer, nu știu cum a fost făcut, care spune că pensiile militarilor, chiar dacă sunt date prin legi speciale, chiar dacă derogă de la cadrul general, n-ar fi pensii speciale.
Vorbim de 90% dintre pensiile speciale, pentru că nu sunt doar militari, sunt militari plus asimilați. Grosul este la restul, nu e la militari.
Dacă acest jalon nu va fi îndeplinit, așa cum sugerează bugetul, ce impact ar avea, unde s-ar duce deficitul și ce ar trebui făcut pentru compensare?
Întrebarea e cât ne va penaliza Comisia Europeană și răspunsul acesta nu-l am. Ne va penaliza cu întreaga sumă dacă nu îndeplinim un jalon?
Așa spunea colegul dumneavoastră, dl Ghinea, pe vremea când era ministru...
Dacă se întâmplă lucrurile așa, va trebui să taie zdravăn din alte locuri sau să crească taxele zdravăn.
Efectiv, alegerea lor este între ce e bine pentru țară și ce e bine pentru ei: vrem în continuare pensii speciale sau banii din PNRR?
Țineți minte că dl Ciucă s-a dus lunile trecute la Bruxelles să discute tocmai despre acest jalon și, culmea ironiei, e în conflict de interese. Dânsul are o pensie specială consistentă, mai mare pensia decât salariul de prim-ministru.
S-a dus să negocieze, poate, inclusiv ce se întâmplă dacă nu le îndeplinim. Cât ne penalizați/jalon neîndeplinit?
Eu sper ca CE să rămână cât mai fermă, pentru că, în sfârșit, avem un mod în care am putea să forțăm mâna clasei politice să să elimine această injustiție.
Dar un militar care a fost în teatre de operațiuni, i-au vâjâit gloanțele pe la urechi și oricare putea fi fatal oare nu merită un statut special inclusiv prin pensie? Nu și asimilații de toate felurile care au riscat cel mai mult să se taie cu o foaie la birou.
În principiu, aș spune că cineva care s-a dus într-un teatru de operațiuni ar trebui să aibă o remunerație excelentă, care să justifice riscurile colosale la care se expune, și o pensie că urmare a acelei remunerații foarte mari.
Dar eu aș fi de acord cu compromisul acesta și cu altele ca să reducem aceste 12,4 miliarde.
Noi, în primul proiect de desființare a pensiilor speciale, am propus pentru militari și la magistrați limitare la ultimul salariu.
Ați întocmit un buget paralel, pentru prima dată. Care sunt pilonii lui?
Am zis să fim prudenți și să plecăm de la ceea ce ne-a dat Guvernul, să nu facem presupuneri.
Haideți să vedem ce cheltuieli ar trebui să nu mai crească, să crească mai puțin sau chiar să scadă. De ce facem noi loc în buget? Ca să poți reduce taxarea muncii și să ajuți românii să treacă cu bine de criză.
Propunerea noastră este acest zero taxe pe 1.500 de lei, jumătate din noul salariu minim, deci 600 de lei net în plus/lună pentru fiecare român.
Primii 1.500 de lei pentru toate salariile?
Da, pentru absolut toată lumea. Nu mai creștem cheltuielile de personal la nicio instituție, pentru că oricum crește salariul net prin această reducere de taxe. Și se întâmplă și la stat, și la privat, nu doar într-o parte.
Deci ținem cheltuielile de personal fixe, iar cele cu bunuri și servicii cresc în limita inflației preconizate.
Eliminăm câteva sinecuri, de tipul Academia Oamenilor de Știință, care nu fac decât să plătească rente viagere pentru oameni pe care îi consideră academicieni.
Eliminăm PNDL, 1, 2, Anghel Saligny, dar am lăsat celelalte programe ale Ministerului Dezvoltării. Pensiile speciale le-am eliminat.
Și pe ale magistraților? Ele sunt garantate prin decizii CCR.
Am zis în felul următor: 6 miliarde le punem în plus în cuantumul pensiilor tocmai pentru a putea să susținem o trecere în contributivitate a tuturor pensiilor speciale, care ar fi mai mici decât acum.
Am mai redus și toate schemele de subvenții pe care eu le-am văzut de aproape la minister și care, de fapt, nu ajută economia. Nu ajuți economia prin a taxa pe unii și a-i subvenționa pe alții, nu faci decât să redistribui din aceeași găleată apă. O ajuți prin reduceri fiscale.
Am putea să mergem fără taxare cu jumătate din salariul minim anul viitor și asta crescând cheltuielile, dar nu în halul în care le crește actualul guvern.
Încurajăm munca în România. Omul să nu mai aibă interesul să muncească la negru, să stea pe asistență socială. Deodată ar putea să zică: la banii ăștia merită să muncesc 40 de ore pe pe săptămână. Deci efectele benefice de runda a doua a acestei măsuri sunt colosale.
E o măsură care ar veni fără birocrație, direct prin Codul Fiscal în fiecare lună la salariu.
Cum vedeți impozitarea bacșișului? A mai încercat o dată alt ministru și a renunțat. E mai bine gândită de data asta?
Este exact proiectul de lege al acelui ministru. Știți ce preconizez eu că se va întâmpla? Ce s-a întâmplat în general cu taxarea.
Începi cu 10%, e rezonabil, după care vor spune: cum să nu plătești contribuții, cum să-i văduvești pe oamenii aceștia de pensie, de sănătate etc? Hai să le punem încă 35%, și iată cum, de fapt, e o creștere a taxării.
Puteau reglementa plata cu card a bacșișului, fără partea de taxare. Noi am avut și un amendament în sensul acesta.
E în regulă acest boicot împotriva firmelor cu capital austriac? Adică împotriva a două bănci din sistemul bancar românesc și a companiei cu cea mai mare contribuție la buget, la care 13% dintre acționari sunt contributorii la Pilonul 2 de pensii.
Reacția emoțională e justificată. E o nedreptate. Dar e foarte important ca reacția emoțională, în general în viață, să nu te afecteze pe tine mai rău decât pe cel care ți-a făcut o nedreptate. Dacă cineva îți face un rău și apoi tu îți faci un rău mai mare ție, n-ai făcut ce trebuie în mod obiectiv.
Și e important să ne gândim la scop - să intrăm în zona Schengen, nu doar să ne potolim nervii.
E un pericol să ne facem rău singuri. Până la urmă, România are nevoie de investiții. Investițiile străine sunt un lucru bun. Înseamnă că nu trebuie noi să acumulăm capital, vin și aduc resursele la noi.
Înțeleg toată furia, care este justificată, dar ar trebui să meargă asupra oamenilor care sunt efectiv vinovați. Imaginați-vă că în timpul comunismului, Ceaușescu făcea o prostie și cineva se răzbuna pe un român din Franța. Ce vină avea el?
Cu acest boicot e posibil să ajungem să suferim noi.