Într-un colț uitat al Estoniei, chiar la frontiera cu Rusia, Europa a ridicat prima sa fabrică de magneți din pământuri rare, un proiect care promite să reducă dependența de China, să ofere o nouă șansă muncitorilor din sectorul combustibililor fosili și să redea continentului o parte din autonomia industrială pierdută.
Noua uzină, amplasată la Narva, simbolizează mai mult decât o investiție: este un gest de reziliență în fața agresiunii ruse și o declarație de independență economică față de Beijing, care controlează aproape întreaga piață globală a mineralelor critice.
În același timp, proiectul oferă o speranță de renaștere pentru o regiune industrială aflată în declin de zeci de ani.
„Viitorul competitivității Europei este aici”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, la inaugurarea fabricii luna trecută.
Ironia sorții: chiar în ziua ceremoniei, avioane militare ruse au încălcat spațiul aerian estonian, scrie Politico.
O renaștere industrială în Narva
Cel de-al treilea oraș ca mărime din Estonia, Narva, pare uitat de lume: industria textilă s-a prăbușit de mult, iar tinerii pleacă spre Tallinn, capitala prosperă a startup-urilor.
„Narva era un loc liniștit, la capătul Europei. Tinerii plecau. Acum avem o nouă șansă”, spune Aivar Virunen, manager de producție și primul angajat al companiei Neo în Narva. Fost inginer în industria șisturilor petroliere, el vede fabrica drept o șansă reală de revitalizare economică.
Regiunea Ida-Virumaa, unde se află Narva, a fost inima industrială a Estoniei, bazată pe exploatarea șisturilor bituminoase. Aceasta i-a oferit țării o independență energetică de facto față de Rusia, dar cu un cost uriaș de mediu.
O regiune în tranziție
Până în 2035, Guvernul de la Tallinn intenționează să elimine complet șisturile petroliere. Industria este în declin de peste un deceniu, iar mii de locuri de muncă sunt în pericol.
„Aproximativ 30% dintre colegii mei provin din industria șisturilor petroliere. Dar avem oameni veniți din toată Estonia - în total, 14 naționalități lucrează deja pe linia de producție”, spune Virunen.
Transformarea digitală care a făcut din Estonia o campioană a guvernării electronice este acum aplicată și la Narva. Ceea ce a început cu programul „Saltul Tigrului”, prin care toate școlile au fost conectate la Internet încă din 1996, a creat o generație de lucrători înalt calificați și o cultură tehnologică.
„Am analizat multe locuri. Am ales Narva datorită competențelor digitale și vitezei cu care am putut obține autorizațiile”, a explicat pentru Politico Rahim Suleman, directorul general al Neo.
Finanțare europeană și locuri de muncă
Fabrica, construită cu o investiție de 100 milioane de euro, a primit 17 milioane de euro din Fondul pentru Tranziție Justă al UE, destinat regiunilor care își pierd industriile bazate pe combustibili fosili. Doar Ida-Virumaa este eligibilă în Estonia, cu o alocare totală de 340 milioane de euro.
Prima fază a proiectului Neo va crea 300 de locuri de muncă, cu posibilitatea de extindere până la 1.000. Materia primă - neodim, un element esențial pentru magneții permanenți - va fi importată din Australia.
O premieră pentru UE
Procedura rapidă de autorizare a făcut ca noile reglementări europene privind industria verde, precum Net-Zero Industry Act și Critical Raw Materials Act, să nu fie încă aplicabile.
Potrivit lui Maive Rute, oficial estonian din cadrul Comisiei Europene, fabrica din Narva „demonstrează că Europa nu doar inventează, ci și produce și o face sustenabil. Este o dovadă că putem conduce tranziția verde.”
Umbra graniței
Există, totuși, și unele riscuri. Narva, cu populația sa majoritar rusofonă, se află la doar câțiva kilometri de Rusia și ar fi una dintre primele ținte în cazul unei agresiuni.
Dar CEO-ul Neo respinge temerile: „Nu suntem o companie geopolitică. Suntem deja familiarizați cu modul estonian de a face afaceri. Și, să fim realiști, Estonia este o țară NATO. Avem încredere în reacția alianței și sperăm ca războiul existent să se încheie cât mai curând.”
Estonia, noul centru european al magneților
Pentru Tallinn, găzduirea unei fabrici unice în afara Asiei este parte din strategia de integrare profundă cu UE și NATO. După decenii de ocupație sovietică și rusificare forțată, Estonia vede în fiecare investiție o garanție de securitate.
Participarea la efortul european de electrificare a industriei auto și dezvoltarea energiei eoliene se înscriu perfect în această viziune.
„Prin această investiție, Estonia se află acum în centrul producției europene de magneți din pământuri rare. Această fabrică dovedește că este posibil ca investițiile internaționale, sprijinul european și know-how-ul estonian să se unească pentru un scop comun.”, a declarat premierul Michal.
G.P.