Dependenţa excesivă a Uniunii Europene de importurile de materii prime ameninţă să submineze industrii vitale şi să expună blocul comunitar la blocajele introduse de China şi alte state cu resurse abundente, arată un raport elaborat de Comisia Europeană, care va fi prezentat în cursul acestei săptămâni, potrivit Financial Times.
Conform acestui document, lipsa de materii prime utilizate pentru a produce baterii şi echipamente utilizate în domeniul energiilor regenerabile ar putea pune în pericol şi obiectivul UE de a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050.
„Pandemia a scos în evidenţă dependenţa Europei de anumite produse, materiale vitale şi lanţuri de aprovizionare. Era unei Europe împăciuitoare sau naive care se bazează pe alţii să aibă grijă de interesele sale s-a terminat”, va anunţa comisarul european Thierry Breton.
Financial Times susţine că strategia îmbunătăţită care va fi prezentată de Executivul de la Bruxelles va da prioritate asigurării unei liste de materii prime vitale pentru industriile europene prin explorare, investiţii şi o îmbunătăţire a reciclării.
Cum a schimbat pandemia regulile în economie
Goana după noile materii prețioase
Uniunea Europeană estimează că pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic, blocul comunitar va avea nevoie de 18 ori mai mult litiu şi de cinci ori mai mult cobalt în 2030.
Prognozele pentru 2050 arată că UE va avea nevoie de 60 de ori mai mult litiu şi de 15 ori ai mult cobalt.
De asemenea, lista a fost extinsă la 30 de materiale de la 27 în 2017, fiind adăugate patru metale în timp ce gazul heliu a fost eliminat.
Această listă revizuită scoate în evidenţă îngrijorările crescute ale Bruxelles-ului faţă de poziţia dominantă a Chinei pe piaţa metalelor industriale, care se adaugă unor îngrijorări mai vechi care au legătură cu controlul Beijingului asupra unor metale rare care sunt utilizate în producţia de electronice şi turbine eoliene.
De exemplu, până la 93% din magneziul din UE, care este utilizat într-o gamă largă de produse de la scaune pentru automobile până la laptopuri, vine din China.
De asemenea, Brazilia, o ţară condusă de populistul Jair Bolsonaro, furnizează 85% din niobiul folosit în UE, un compus crucial pentru producţia de oţel utilizat în industria aeronautică.
Producţia de gaze în UE a scăzut cu 23% în primul trimestru al anului. România a rămas pe locul doi
Soluții pentru asigurarea resurselor
Potrivit FT, Comisia intenţionează să lanseze o alianţă UE a materiilor prime, bazată pe actualele companii mixte, pentru a promova dezvoltarea de tehnologii avansate în domeniul bateriilor şi hidrogenului.
Creşterea securităţii aprovizionării cu metale rare şi elemente utilizate în magneţi va fi una din priorităţile iniţiale, precum şi promovarea investiţiilor şi inovaţiei în UE.
De asemenea, Bruxelles-ul intenţionează să promoveze reciclarea de metale rare şi, acolo unde este posibil, o creştere a producţiei în UE.
O posibilă măsură ar putea fi utilizarea satelitului de observaţie Copernicus pentru găsirea de noi resurse şi gestionarea celor existente.
Citește și: