Pandemia a pus pe pauză economia mondială, o pauză nedorită de nimeni, dar absolut necesară pentru ca sistemul medical să poată să se pregătească din punct de vedere operațional și logistic.
Prima schimbare a fost un șoc economic și psihologic pentru toată lumea.
Restricțiile au schimbat total regulile din economie pentru că domenii precum HoReCa, transport persoane, organizare de evenimente și-au restrâns la maximum sau chiar și-au oprit total activitatea.
Acest lucru a generat un recul în economie care, chiar și cu măsurile de susținere luate de guverne, a început să își facă simțită prezența prin creșteri ale ratelor șomajului, întârzieri la plata facturilor, diminuări ale veniturilor anumitor categorii din populație.
A doua mare schimbare a fost gradul ridicat de intervenție a statului în economie.
Constituțiile majorității țărilor au specificate mecanisme clare prin care statul poate să intervină în situații de criză.
Totuși, ideologiile liberale și capitaliste care au devenit majoritare în ultimele decenii în multe societăți și totodată absența unor crize umanitare pe scară largă au diminuat aceste intervenții.
Așa că măsurile de susținere fără precedent la nivel mondial au fost utile, dar și surprinzătoare dintr-un anumit punct de vedere.
A treia schimbare importantă în economie a fost dată de noul mod de interacțiune socială. Multe companii au trebuit să se reinventeze online, iar la nivel individual comportamentul de consum s-a modificat.
Estimări sumbre: Pandemia ar putea arunca 100 de milioane de persoane în sărăcie extremă
Această schimbare va avea urmări permanente, pentru că a dat șansa organizațiilor să experimenteze într-un ritm accelerat noi moduri de lucru mai eficiente și să implementeze procese digitale foarte rapid.
Cât de dureroase vor fi aceste schimbări pentru companiile din România?
Unele economii au înregistrat cele mai mari scăderi de când există date statistice.
Chiar dacă această criză economică este diferită de cea din 2009 fiind generată de oprirea economiei din cauza pandemiei și nu de cauze structurale, este clar că vor exista efecte negative.
Ajutoarele de stat încă susțin anumite sectoare, dar când ele se vor opri, vom ajunge probabil la cel mai dureros moment al crizei economice pentru că va exista o creștere semnificativă a ratei șomajului.
Pe de altă parte, turismul internațional este un capitol la care România stă extraordinar de prost.
Paradoxal, în contextul pandemiei, starea turismului a limitat pierderile economice pentru că domeniul își va reveni astfel mai ușor prin turism intern, iar scăderea economică a turismului ca pondere în PIB nu este atât de mare.
Economia românească s-a descurcat destul de bine până acum, fiind chiar peste media europeană ca evoluție în primele două trimestre.
Un punct sensibil însă este industria automotive. Pe lângă cei doi mari producători de autoturisme Dacia și Ford, în România sunt multe fabrici care produc componente pentru industria auto din întreaga lume, de la scaune până la software și componente ale motorului.
Sute de mii de angajați lucrează în acest sector, iar dacă nu va exista o revenire a cererii, cu siguranță vom asista la concedieri după ce ajutoarele de la stat vor înceta să vină.
Este greu de spus cât de dureroasă va fi criza, putem doar să ne dăm cu părerea.
Variabila cheie în realizarea oricărui scenariu este încrederea oamenilor, a fiecăruia dintre noi.
Economia nu își va reveni până când investitorii, antreprenorii și consumatorii individuali nu se vor simți în siguranță.
Semnele crizei în Europa: Cehia are un deficit de 12 ori mai mare decât înainte de COVID-19
Cine are de câștigat de pe urma actualei crize
Din punct de vedere uman, să nu uităm că în spatele cifrelor sunt oameni care suferă și unii chiar își pun în pericol viața.
Pierdem ca societate mult capital uman în această perioadă, mai mult decât în războaiele din ultimele decenii. Statisticile arată în acest moment aproape 800.000 de decese, fapt care nu poate fi decât un lucru extrem trist.
Din punct de vedere financiar, în orice moment al istoriei vor exista oameni și organizații care fac bani și oameni care pierd bani.
Fără să fim adepții conspirațiilor, e greu de imaginat că a plănuit cineva această criză sau că există un grup de oameni care decid ce se întâmplă cu viitorul umanității.
Fără îndoială că există persoane influente, grupuri de interese, dar trăim într-o societate prea complexă ca decizia să fie doar a unei organizații oculte.
Întotdeauna există conspiraționiști care văd înțelesuri ascunse unde în realitate nu există. Mai mult ca sigur că după apariția unui vaccin va exista cineva care va spune că l-au inventat dacii înainte, dar a fost ținut ascuns sau că în ser există un cip ca să ne urmărească „ei”.
Realist vorbind, companiile care au înregistrat creșteri record ale cifrei de afaceri au fost cele care vând online precum Amazon sau cele din domeniul tehnologiei și soluțiilor digitale. Și în industrii precum pharma sau producția de alimente au fost multe organizații care și-au majorat veniturile.
Însă câștigul cheie din punctul nostru de vedere este accelerarea digitalizării care înseamnă automatizarea anumitor procese, deci costuri mai mici pe termen mediu și lung pentru companii.
Totodată orice criză are și un rol de curățare, oamenii alocă mai înțelept bugetele și elimină pierderile. Organizațiile care supraviețuiesc unei crize sunt mai mature și mai eficiente în ceea ce fac.
Luminița de la capătul tunelului
Cred că acest moment va veni mai repede decât ne așteptăm acum și creșterea economică, după ce vor exista un tratament și/sau un vaccin, va fi exponențială. Mă bazez pe efectul psihologic pe care îl au izolarea și distanțarea asupra oamenilor.
Majoritatea dintre noi avem o dorință extraordinară de a face lucruri. O parte chiar am economisit în această perioadă și avem lichidități pe care așteptăm să le cheltuim.
Sentimentul de siguranță și convingerea că mâine va fi mai bine decât azi însă lipsesc deocamdată.
Dacă la sfârșitul acesta de an multă lume este încă în stare de șoc, dezamăgire ori incertitudine, ne așteptăm ca sfârșitul lui 2021 să arate altfel.
Este greu de spus dacă vom recupera toată scăderea din 2020, dar cu siguranță progresul din domeniul medical ne va face să începem să câștigăm lupta cu pandemia, optimismul va fi vizibil în piețe, iar traseul de revenire la o perioadă de creștere va avea un grad de predictibilitate mai mare.
Și cum românii sunt obișnuiți cu „greul”, această perioadă va trece și mai repede, rămânând în scurt timp o poveste de spus copiilor și nepoților.
Mihai Arghire, Senior Trainer & Consultant – Brightway®
Mihai are o experiență de 15 ani în vânzări și managementul echipelor, studii în domeniul economic, specializări în psihologie, analiză comportamentală și optimizarea proceselor de business. În cadrul firmei de training Brightway®, coordonează echipe multidisciplinare de traineri și specialiști pentru a ajuta organizațiile să își atingă obiectivele, în contextul digitalizării și transformărilor socio-economice actuale.
Citește și:
Directorul FMI avertizează: Economia mondială nu este în afara pericolului