Piața internă a gazelor naturale traversează o perioadă dificilă pe fondul golirii inegale a depozitelor și scăderii stocurilor la aproximativ 40% din capacitatea de stocare.
Volumul tranzacționat luni pe piața spot (PZU) a Bursei Române de Mărfuri (BRM) a atins un record pe fondul vremii reci și a majorării cererii de gaz, inclusiv în regiune, volumul record al tranzacțiilor împingând la un moment dat prețul spot la 450 de lei/MWh.
Luni, volumul tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU) s-a ridicat la 18,2 milioane de mc de gaz, mai bine de o treime (37%) din întreg consumul zilnic al României, de 48-49 milioane de mc de gaz, în timp ce prețul mediu al gazelor cu livrare marți a cunoscut o apreciere zilnică de 23%, la 414 lei/MWh.
Prețul gazelor din România pe piața spot a BRM a crescut de altfel cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de doar 15% la nivelul pieței TTF Olanda.
Dacă la începutul anului prețul spot al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa, TTF din Olanda, în ziua de 10 februarie prețul din România a fost cu 44% mai mare, diferența fiind de 20-25 euro comparativ cu prețul din Europa.
Consumatorii încă beneficiază de schema de plafonare, care ar urma să fie prelungită. Afectați vor fi marii consumatori industriali
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), spune că deși consumatorul casnic nu va achita un preț mai mare decât prețul plafonat la gaze de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, bugetul de stat va fi afectat deoarece urmează să compenseze diferența între prețul plafonat și costurile furnizorilor cu achiziția acestor gaze.
„Foarte afectate vor fi companiile care consumă peste 50.000 MWh/an care au prețuri stabilite liber – nu au fost incluse în schema de plafonare – și acesta se bazează pe formulă legat de prețul SPOT”, arată Chisăliță.
Acesta pune situația actuală pe seama instabilității generate de „ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foarte scurt”.
Un alt factor ce pune presiune pe piață este „raționalizarea” extragerii gazelor din depozitele de înmagazinare în condițiile cererii mai mari, pe fondul vremii reci și a creșterii exporturilor către Republica Moldova, care este dependentă de România pentru aprovizionare după întreruperea furnizării de gaz rusesc la 1 ianuarie 2025.
Citește integral articolul Diferența între prețul gazelor de pe bursele din România și cele din Europa atinge un maxim istoric – Cauzele exploziei de preț pe Curs de Guvernare