2021 va fi un an de tranziție, foarte complicat, după un 2020 de mare suferință din cauza calamității pandemice și crizei economice. În 2022 se va simți mai bine revenirea economiilor.
Este bine să reamintim ce s-a întâmplat în acest an. O cădere economică teribilă în trimestrul II, ca peste tot în Europa. Nici nu se putea să fie altfel având în vedere logica lockdown-ului ca mijloc de a limita răspândirea pandemiei. Și un rebound (salt) spectaculos în trimestrul III.
Dar ceea ce era previzibil s-a produs în ultimul trimestru, o încetinire a revenirii economiei.
Sunt și semne de contracție în unele sectoare, în condițiile noului val al pandemiei. Primul trimestru din 2021 va fi precum ultimul din acest an. Este un pattern observabil în Europa, cu diferențe însă între economii și sectoare și în condițiile în care guvernele au capacități diferite de răspuns la șocuri.
Cifrele agregate ascund diferențe între sectoarele economice. HoReCa a fost pus la pământ. Sunt IMM-uri care greu își pot reveni, chiar dacă există moratorii la plăți și sprijin guvernamental.
Capitalizarea multor IMM-uri este foarte precară, există firme cu capital negativ, cu acces foarte dificil la finanțare bancară. Ele mizează pe credit inter-companii, furnizor, care este și acesta drastic diminuat.
Lanț al slăbiciunilor
Sunt întârzieri la plată și de aici un lanț al slăbiciunilor. Dar așa se întâmplă în perioade de criză severă. Declinul activității economice agregate (PIB) în acest an va fi în jur de 5%, cam la mijlocul plajei în UE.
Cifra este influențată și de seceta cumplită ce a lovit agricultura noastră. Găsim aici o rațiune puternică pentru a construi un sistem de irigații, mai ales că schimbările climatice ne vor face viața tot mai grea în anii ce vin, cu impact rău asupra producției agroalimentare dacă nu luăm măsuri.
Deficitul bugetar pentru 2020 este prognozat de Consiliul Fiscal la 9,7-9,8% din PIB pe cash (plăți și încasări efective), în timp ce pe ESA (metodologia europeană) este aproape de cifra Guvernului.
Este probabilă o reducere a deficitului de cont curent, deși deficitul comercial rămână considerabil. IT-ul, activitățile ce recurg masiv la online sunt câștigători ai acestei perioade, în timp ce turismul, transporturile aeriene au pierdut enorm.
Parte din șomajul tehnic este un șomaj efect întârziat dacă oamenii pierd locuri de muncă.
Războiul cu pandemia nu s-a terminat
Pandemia accelerează evoluții ce se produceau oricum. Mă refer la digitalizare și robotizare, care ilustrează modificări structurale, de adâncime. Au loc schimbări inevitabile, pozitive pe termen mediu și lung.
Dar sunt și răni adânci, fiindcă economia, societatea au rigidități mari. Schimbări structurale nu pot fi instantanee, foarte rapide. Sistemele mari au inerții mari.
De aceea, bănci centrale și guverne au intervenit cu programe neobișnuite ca anvergură, cu o creștere mare de deficite bugetare și injecții de lichiditate acolo unde este posibil ca în vremuri de război.
Mai ales unde băncile centrale emit moneda de rezervă. Problematica socială a celor două crize, cu reflexe pe plan politic, este tot mai vizibilă și există îngrijorare în Uniunea Europeană, chiar în SUA, având în vedere că efectele sociale ale crizei financiare nu s-au estompat, dimpotrivă ai zice.
Sprijin din partea autorităților publice trebuie să existe și în 2021, deoarece războiul cu pandemia nu s-a terminat și efecte economice rele vor persista.
Drum spre victorie în lupta cu Covid-19
Pe de alta parte, apariția vaccinurilor aduce momentul de inflexiune așteptat de toți. Se va trece de la suferința unei ierni către o primăvară, la propriu și figurat, de speranță și drum spre victorie în lupta cu Covid-19.
Covid-19 este un “alien” pe care îl vom învinge. Bugetul pe 2021 trebuie să găsească răspunsuri la probleme cheie
Virusuri însă vor mai fi și o lecție a acestei pandemii este că avem nevoie de sisteme medicale robuste, de versatilitate, de bugete publice solide. Mai ales în tari ca Romania, care are slăbiciuni de fond în sistemul medical, hibe majore de ordin instituțional, un buget public cu resurse extrem de firave - între cele mai joase din UE, cu cca. 27% din PIB.
Este bine că s-a pus stavilă creșterii necugetate a unor cheltuieli rigide în structura bugetului. Dar și așa, avem de ce să fim preocupați având în vedere dimensiunea deficitelor – un deficit structural de peste 4% din PIB și provocări excepționale de durată, între care impactul schimbărilor climatice ca amenințare existențială.
Articol scris de Daniel Dăianu, academician, președinte al Consiliului Fiscal. Textul face parte dintr-o suită de răspunsuri solicitate de SpotMedia.ro.