România va avea o creştere economică „relativ viguroasă” începând din al doilea trimestru al anului viitor, chiar dacă primul trimestru nu va fi mai bun decât cel în care ne aflăm, a declarat miercuri Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate din Banca Naţională a României (BNR).
„2021 va fi cu certitudine un an în care, chiar dacă vom porni lent, chiar dacă primul trimestru nu va fi mai bun decât cel în care ne aflăm acum, începând din al doilea trimestru vom avea o creştere economică pe care o anticipăm relativ viguroasă.
Noi avem câteva constrângeri. Noi am pornit la drum cu o situaţie bugetară foarte precară. Din păcate, nu este mult mai bine în ceea ce priveşte situaţia financiară a întreprinderilor.
Avem în economie o carenţă majoră reprezentată de deficitul de capitalizare, avem o situaţie care s-a născut în urmă cu mulţi ani, dar care persistă, respectiv că nivelul de capital al firmelor este slab.
Nevoia de capitalizare era la sfârşitul anului 2019 de peste 150 miliarde lei", a menţionat Eugen Rădulescu, la videoconferinţa regională ZF BRD Buget 2021.
Scădere a cifrei de afaceri cu 4,4%
Acesta a subliniat că este nevoie cu siguranţă de o adaptare a companiilor la situaţia care va fi în lume după criza curentă COVID-19, însă, pentru asta, "din nou vorbim despre o situaţie financiară adecvată în privinţa lichidităţii şi a gradului de îndatorare".
"În primele şase luni pentru care avem date pe cele 85 de subsectoare analizate, avem o scădere a cifrei de afaceri cu 4,4% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Avem 51 de sectoare pentru care dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii dinamica a fost pozitivă.
Există două sectoare de activitate cu reducere de 60%: activităţile din turism şi ale turoperatorilor, precum şi cele de transporturi aeriene, în timp ce alte 13 sectoare au avut diminuări de cel puţin 20%", a mai spus Eugen Rădulescu.
Am avut cel mai mare deficit de cont curent
Reprezentantul Băncii Naţionale a subliniat că "am pornit de la un moment destul de critic în privinţa bugetului."
"Am pornit de la un moment critic inclusiv în privinţa contului curent. În 2019, din toate ţările din regiune, noi am avut cel mai mare deficit de cont curent, 4,6%, timp ce Bulgaria, la care ne raportăm de multe ori şi spunem: 'Ia uite că Bulgaria are dobânzi zero', ea are dobânzi zero din cauză că are cont curent cu plus 4% şi buget cu plus 2,1%.
Este o legătură extrem de strânsă între condiţiile de creditare şi condiţiile între cei doi mari indicatori: buget şi cont curent.
Noi avem cea mai slabă situaţie din toată regiunea, suntem ţara cu cel mai mare deficit bugetar - nu acum, acum toate ţările au deficit bugetar mare - dar noi pornim de la o situaţie structurală foarte defavorizată. Din acest motiv, noi avem cele mai nefavorabile condiţii de creditare", a explicat Rădulescu.
Leul e stabil
Potrivit acestuia, în 11 luni din acest an avem o depreciere de 1,9% a leului, în condiţiile în care am avut o inflaţie mai mare decât în zona euro.
"Practic, avem o situaţie stabilă. Dacă ne uităm la nişte grafice care arată cum au evoluat monedele chiar din ţările din jurul nostru, constatăm că evoluţia leului a fost cu mult mai lină. Chiar dacă am avut această depreciere, ea s-a produs lent", a arătat Rădulescu.
În opinia sa, "lucrurile vor continua în aceeaşi direcţie", mai ales dacă "vom reuşi să stabilizăm deficitul bugetar şi dacă vom reuşi să ajungem la primele măsuri pentru reducerea treptată, dar clară a acestuia în următorii ani".
