Într-o societate modernă, educația financiară nu mai este un lux, ci o necesitate stringentă. Evenimentul organizat de Academia de Științe Economice din București împreună cu Raiffeisen Bank, a scos la lumină complexitatea și urgența subiectului, dar și oportunitățile pe care le avem pentru a ne transforma relația cu banii într-una mai conștientă și sustenabilă.
Într-o sală plină de studenți, jurnaliști și profesioniști, experți din sistemul bancar, bursier și de educație economică au discutat despre provocările și soluțiile pentru a crește nivelul de alfabetizare financiară din România.
Educația financiară, cheie pentru incluziune și progres
La nivel național, aproximativ 71% dintre români beneficiază de servicii financiare, dar rata de incluziune financiară diferă semnificativ între mediul urban (82%) și cel rural (60%).
Este clar că există încă un decalaj important, mai ales în rândul populației din zonele rurale, unde accesul la educație și infrastructură financiară este mai redus.
Educația financiară nu este un lux, ci o necesitate stringentă pentru a crea o relație sustenabilă cu banii și a înțelege riscurile financiare.
Georgiana Camelia Georgescu, decan Facultatea Finanțe Bănci, ASE
Incluziunea financiară nu înseamnă doar deținerea unui cont bancar, ci și înțelegerea funcționării produselor financiare și a riscurilor asociate acestora.
Spre exemplu, doar 40% dintre români înțeleg conceptul de diversificare a riscurilor, iar mai puțin de jumătate pot explica diferența între dobânda simplă și cea compusă.
De ce este importantă educația financiară?
Educația financiară are un impact direct asupra nivelului de trai și asupra stabilității economice a unei națiuni. O persoană care știe să își gestioneze banii poate:
- economisi pentru situații neprevăzute;
- investi pentru a-și crește veniturile;
- reduce riscul de supraîndatorare;
- contribui la creșterea economiei naționale;
Cifre relevante:
În România, 17% dintre cei care utilizează servicii bancare dețin depozite la termen, iar 17,5% folosesc conturi de economii.
Aceste produse au roluri diferite – depozitul la termen oferă un randament mai mare, dar necesită păstrarea banilor pe o anumită perioadă de timp, pe când contul de economii oferă flexibilitate, dar cu dobânzi mai mici.
Obstacole în calea educației financiare
Unul dintre principalele obstacole este lipsa unei culturi financiare solide.
Deși multe persoane au cunoștințe teoretice despre inflație, dobândă compusă sau acțiuni, comportamentul financiar nu reflectă aceste cunoștințe. De exemplu, doar o mică parte dintre români își diversifică portofoliul de economii sau investesc la bursă.
Gradul de incluziune financiară a ajuns la 71%, dar există un decalaj semnificativ între urban și rural, ceea ce arată nevoia unei infrastructuri financiare mai accesibile.
Gabriela Folcuț, director executiv Asociația Română a Băncilor
Un alt obstacol este reprezentat de frauda financiară, care a devenit tot mai sofisticată. Campaniile de „phishing” îi păcălesc pe oameni să-și divulge datele personale sau să retragă bani din conturi pentru a-i transfera în scheme frauduloase.
Educația financiară trebuie să includă și noțiuni de siguranță digitală, astfel încât utilizatorii să fie protejați împotriva acestor amenințări.
Investițiile – un pas către prosperitate
Investițiile la bursă reprezintă un alt domeniu în care România are un potențial uriaș de creștere. Cu toate acestea, participarea la piața de capital rămâne scăzută. În prezent, doar 3,2% din populație investește activ pe bursă.
În România, comportamentul financiar rămâne încă hazardat, deși mulți români au cunoștințele necesare despre inflație și dobânzi.
Adrian Tănase, director general Bursa de Valori București
Lipsa unei înțelegeri adecvate a pieței de capital și frica de risc sunt principalele bariere.
Totuși, investițiile pot deveni mai accesibile prin educație, care să explice beneficiile diversificării portofoliilor și avantajele investițiilor pe termen lung. Un exemplu pozitiv este programul „Fidelis” al Băncii Raiffeisen, destinat investitorilor, care a atras sume semnificative în obligațiuni guvernamentale.
VIDEO. Mircea Busuioceanu, vicepreședinte Raiffeisen Bank, vorbește despre impactul inteligenței artificiale în ce privește accesul la informații financiare - Sursa: Spotmedia.ro
Strategii pentru îmbunătățirea educației financiare
Guvernul și sectorul privat au început să implementeze strategii de educație financiară. În 2021, România a adoptat o strategie națională de educație financiară, care include:
- introducerea educației financiare ca materie obligatorie în școli;
- campanii de informare publică;
- colaborări cu instituții financiare pentru dezvoltarea de programe educaționale;
Un alt aspect important este accesul la informații digitale. Internetul a devenit o resursă esențială pentru învățare, iar platformele online ale băncilor și aplicațiile financiare sunt tot mai ușor de utilizat.
Educația financiară pentru tineri
Tinerii reprezintă viitorul economiei. Ei trebuie să înțeleagă importanța economisirii și a investițiilor încă de la începutul carierei. Câștigarea independenței financiare depinde de abilitatea de a lua decizii informate, de a economisi și de a investi în mod strategic.
Relația cu banii trebuie să fie bazată pe respect și responsabilitate, ceea ce presupune educație și timp alocat gestionării resurselor financiare.
Mircea Busuioceanu, vicepreședinte Raiffeisen Bank
Educația financiară timpurie poate pregăti tinerii pentru provocările vieții, de la administrarea unui buget personal la gestionarea creditelor.
Programele educaționale care se adresează studenților și absolvenților sunt esențiale pentru a crea o generație de cetățeni responsabili financiar.
O cultură a prosperității
Educația financiară este mai mult decât o necesitate, este un catalizator al prosperității personale și naționale.
Într-o lume în continuă schimbare, în care digitalizarea și inovația financiară transformă rapid piața, este esențial să ne adaptăm și să învățăm.
România a progresat în ultimii ani, dar mai este mult de făcut pentru a ajunge la nivelul statelor dezvoltate. Prin educație, incluziune financiară și promovarea investițiilor inteligente, putem construi o societate în care fiecare individ are șansa de a-și atinge potențialul maxim.
Așa cum s-a subliniat în cadrul conferinței, timpul este cel mai prețios aliat al nostru. Cu cât începem mai devreme să economisim, să investim și să ne educăm financiar, cu atât vom fi mai pregătiți pentru viitor.
România are toate resursele necesare pentru a deveni un exemplu de succes în Europa, iar educația financiară este primul pas spre această realizare.
Studiu: Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România
Cercetarea realizată de Bogdan Negrea (coordonator), Victor Dragotă, Ciprian Necula, Virgil Damian, Lucian Țâțu, Cosmin Cepoi analizează comportamentul de economisire și investiție al populației din România, cu scopul de a înțelege factorii determinanți ai deciziilor financiare și de a oferi recomandări pentru politici economice adaptate.
Această analiză este esențială pentru dezvoltarea unor strategii financiare și sociale care să sprijine economisirea și investițiile informate, contribuind la bunăstarea generală și sustenabilitatea economică.
Cercetarea utilizează date statistice și tehnici econometrice avansate pentru a identifica tiparele comportamentale și profilul financiar al populației, oferind totodată perspective comparative în context european.
1. Factorii determinanți ai economisirii
Decizia de a economisi este influențată semnificativ de factori precum nivelul de educație, venitul disponibil, starea civilă și stabilitatea locului de muncă.
Persoanele cu studii superioare, venituri mai mari și un loc de muncă stabil sunt mai predispuse să economisească, în special sub formă de depozite la termen.
2. Incluziunea financiară și mediul rural
Există o nevoie acută de creștere a incluziunii financiare în mediul rural, unde sărăcia este mai pronunțată.
Programele de digitalizare și educație financiară sunt esențiale pentru a reduce discrepanțele dintre mediul rural și urban și pentru a încuraja economisirea.
3. Investițiile și alfabetizarea financiară
În rândul celor care investesc în produse mai riscante, alfabetizarea financiară și veniturile peste medie joacă un rol central.
De asemenea, bărbații tind să fie mai deschiși la asumarea riscurilor financiare comparativ cu femeile.
4. Impactul condițiilor economice asupra comportamentului financiar
Contextul economic dinamic, inclusiv crizele recente, a influențat comportamentul de economisire. Creșterea dobânzilor la depozite în ultimii ani a stimulat înclinația populației spre economisire, semnalând o adaptare a strategiilor bancare la condițiile de piață.
5. Necesitatea programelor educaționale
Nivelul scăzut de alfabetizare financiară din România afectează nu doar economisirea și investițiile, ci și accesul populației la produse financiare avantajoase. Este necesară implementarea unor programe de educație financiară care să încurajeze economisirea pe termen lung, în special pentru educația copiilor și pentru categoriile cu venituri reduse.