De-a lungul anilor, zeci de miliarde de euro nu au fost recuperate de organele fiscale din taxe și impozite, dar mai ales din prejudiciile aduse statului de infractorii condamnați definitiv.
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuș, a declarat recent că direcția care se ocupă de recuperarea prejudiciilor din dosarele penale are în lucru aproximativ 40.000 de dosare.
Pe de altă parte, șeful ANAF nu a pierdut ocazia să-și laude instituția, anunțând că șase terenuri din București și două autoturisme aparținând Elenei Udrea, care execută o pedeapsă de 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute“, vor fi scoase la licitație, prețul de pornire fiind de aproximativ 4 milioane de lei.
Prejudiciul stabilit de instanță este însă dublu, restul banilor pe care ANAF ar trebui să-i recupereze nefiind de găsit în bunuri sau în conturi bancare.
S-a vorbit tot timpul că pupila lui Traian Băsescu, fosta soție a lui Dorin Cocoș, stă pe milioane de euro. Unde și cum s-au volatilizat banii Elenei Udrea nu se știe.
Unul dintre primii oligarhi români din istoria postdecembristă a corupției este patronul firmei Intact, Dan Voiculescu, bănuit că și-a construit imperiul media cu zeci de milioane de dolari dosiți de Securitatea lui Ceaușescu în off-shore-ul Crescent din Cipru.
Stăpânul Antenelor a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Agricole (ICA), fiind eliberat condiționat după doar 3 ani. Din prejudiciul de 80 de milioane de euro, ANAF a recuperat până acum doar 18 milioane.
Culmea imposturii este că Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) fondat de Dan Voiculescu a anunțat recent printr-un comunicat că va depune în Parlament o inițiativă legislativă cetățenească privind „recuperarea către bugetul de stat a marilor averi care nu pot fi justificate prin venituri legale“.
Un alt exemplu de oligarh care și-a ascuns averea ilicită de controalele inspectorilor ANAF este Ioan Niculae, patronul firmei InterAgro, care a fost condamnat anul trecut la 5 ani de închisoare pentru cumpărare de influență, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani, prejudiciul la bugetul de stat fiind de 11 milioane de lei. După 15 luni de detenție, afaceristul a fost eliberat condiționat.
În 2014, Ioan Niculae era singurul român în topul Forbes al miliardarilor, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari.
În 2021, Ioan Niculae nu mai figura nici măcar printre cei mai bogați 10 români.
Cum se explică această decădere în topul miliardarilor? Și-a jucat Niculae banii la ruletă? A făcut acte de caritate? Singura explicație este că și-a externalizat averea în paradisuri fiscale.
Averile ilicite pe numele mătușilor
Până acum doi ani, legea penală prevedea confiscarea averii doar pentru cauza în care un infractor a fost condamnat definitiv. Explicit, unui infractor care a fost trimis la închisoare pentru că a furat o sută de lei, chiar dacă deținea vile, mașini, conturi bancare de milioane de lei pe care nu le putea justifica, nu i se confisca decât prejudiciul de o sută de lei.
În anul 2014, Parlamentul European a adoptat directiva propusă de europarlamentarul Monica Macovei privind confiscarea extinsă a averilor ilicite, care trebuia transpusă în legislație de toate statele UE până în anul 2015.
În esență, directiva prevede urmărirea banilor murdari inclusiv în paradisurile fiscale.
La vremea respectivă, Monica Macovei spunea într-un comunicat: „Prioritatea noastră trebuie să fie urmărirea banilor dincolo de granițe și confiscarea profiturilor din infracțiuni. Abia atunci putem spera să reducem infracționalitatea gravă. Să trimitem infractorii la închisoare, lăsând banii murdari în circulație, este intolerabil“.
Abia în 2020 Parlamentul a votat o lege privind confiscarea extinsă a averilor ilicite, răspunzând astfel directivei Parlamentului European.
Legea prevede confiscarea și a altor bunuri decât cele rezultate în urma unei infracțiuni pentru care o persoană a fost condamnată definitiv, atunci când „instanța își formează convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale“.
Decizia instanței de judecată „se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei“. De asemenea, confiscarea extinsă poate fi dispusă și asupra bunurilor pe care infractorii le transferă către alte persoane.
Deși textul de lege e limpede, marii afaceriști își trec în continuare nestingheriți averile ilicite pe numele rudelor sau partenerilor de haiducii infracționale. Sunt cunoscute o mulțime de cazuri în care unchi sau mătuși care nu au după ce bea apă dețin conturi în bănci sau proprietăți de sute de mii de euro.
Inspectorii ANAF au în lucru 40.000 de dosare, potrivit declarației șefului instituției Lucian Heiuș. Însă unii dintre ei sunt lupi paznici la stână.
Un exemplu este fostul șef al ANAF Sorin Blejnar, care a fost condamnat în 2019 la 5 ani de închisoare pentru luare de mită de la administratorul unei firme căreia i-a atribuit prin trafic de influență mai multe contracte cu Fiscul în schimbul mitei de 20% din valoarea contractelor.
După 2 ani de închisoare, Blejnar a fost pus în libertate. În dosarul „Motorina“, în care a fost implicat și fostul său șef de cabinet Codruț Marta, dat dispărut din 2012, Sorin Blejnar a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție pe motiv că martorul-cheie din dosar nu a putut fi audiat.
George Arun