Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a analiza dacă sprijinul financiar pe care România îl pregătește pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului 1 de la Cernavodă respectă regulile europene privind ajutoarele de stat.
Autoritățile române au notificat Comisia în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a susține un amplu program de modernizare a reactorului Unității 1, astfel încât acesta să își păstreze capacitatea actuală de 706 MW și să poată funcționa pentru încă 30 de ani.
Reactorul, pus în funcțiune în 1996, asigură în prezent aproximativ 10% din consumul de energie electrică al României și urmează să ajungă la finalul duratei de viață estimate în 2027.
Proiectul, evaluat la aproximativ 3,2 miliarde de euro, este derulat de Nuclearelectrica.
Potrivit planului transmis Bruxelles-ului, sprijinul ar urma să includă un grant de 600 de milioane de euro, garanții de stat pentru credite, un contract pentru diferență pe 30 de ani și un mecanism de protecție împotriva schimbărilor legislative.
În evaluarea preliminară, Comisia Europeană arată că proiectul pare necesar și că ajutorul ar putea facilita dezvoltarea unei activități economice, însă ridică mai multe semne de întrebare privind compatibilitatea deplină cu regulile UE.
„În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat”, potrivit unui comunicat transmis joi.
Executivul european vrea să verifice dacă pachetul de sprijin este proporțional, dacă nu denaturează concurența pe piața energiei și dacă mecanismele propuse nu transferă riscuri excesive către stat sau consumatori.
De asemenea, Comisia își exprimă rezerve cu privire la modul în care contractul pentru diferență ar putea influența stimulentele economice pentru operarea și întreținerea centralei.
Deschiderea investigației nu reprezintă o decizie finală, ci permite României și altor părți interesate să transmită observații înainte de o hotărâre finală.
În același timp, Comisia reamintește că statele membre au dreptul să își stabilească propriul mix energetic, însă ajutoarele de stat trebuie să fie necesare, proporționale și să nu afecteze în mod nejustificat concurența pe piața europeană a energiei.