Tot mai mulți români care au rămas fără încălzire centralizată, în ultimii ani, și-au montat centrale termice de apartament pe gaze naturale.
Din păcate, există riscul ca – prin aplicarea unei taxe – folosirea acestor centrale să devină mai costisitoare.
Iată cum am ajuns aici și câți bani riscă românii cu centrală de apartament să plătească în plus.
Cum înlocuiesc centralele cu gaze vechile sisteme centralizate de termoficare
Uriașele sistemele centralizate de termoficare – cum e și cel din București – au fost create în perioada comunistă.
Pe atunci, cele mai multe centrale de termoficare aveau ca principal scop să producă energie pentru fabrici, combinate și alte unități de producție. Asigurarea încălzirii orașelor era un scop secundar.
Sistemul a funcționat până după 1990. Dar când industria comunistă s-a prăbușit, n-a mai fost nevoie de uriașa cantitate de energie pe care o furnizau aceste centrale. Așa că, în timp, ele au devenit nerentabile.
Orașe din întreaga țară – de la Alba Iulia, la Baia Mare și Suceava - au renunțat cu totul la termoficarea centralizată.
Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligență (AEI), în 1990 funcționau 330 de sisteme centralizate de încălzire care deserveau 3,5 milioane de oameni. Astăzi mai sunt abia 37 de sisteme care deservesc doar 1,2 milioane de oameni.
Fără încălzire centralizată, unele primării - cum e cea din Galați - au instalat centrale de cartier cu gaze. Iar mulți români și-au pus centrală termică de apartament tot cu gaze.
Din păcate, s-ar putea ca nici această soluție de încălzire să nu aibă viață prea lungă. Iată de ce.
Viitorul centralelor cu gaz: se interzic sau dispar din cauza costurilor?
Arderea gazului natural - folosit de centralele termice - produce dioxid de carbon (CO2), care poluează atmosfera. Iar asta devine, pe zi ce trece, o problemă tot mai mare, în condițiile în care statele europene vor să reducă repede emisiile de CO2.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a precizat pentru SpotMedia.ro că, în context, s-a ridicat chiar problema interzicerii centralelor cu gaze pentru locuințe.
”E o idee care s-a mai vechiculat. De fapt, englezii, în urmă cu vreo 2 ani (pe când erau încă cetățeni UE – n.red.), au spus primii că din 2025 vor să interzică folosirea centralelor cu gaz în imobile rezidențiale. N-au precizat dacă în blocuri de apartamente sau în case individuale. Oricum, n-au făcut nimic în acest sens.
Ideea s-a rostogolit, însă, repede la Bruxelles. Dar nici acolo nu s-a concretizat vreo măsură”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Expertul în gaze naturale susține că, ulterior, s-au făcut studii care au demostrat că oamenii care locuiesc la bloc s-ar putea îmbolnăvi din cauza centralelor de apartament cu gaze.
Mai exact, studiile au arătat că, dacă țeava de evacuare a gazelor arse de centrală este aproape de fereastra unui vecin (iar la bloc așa stau lucrurile, aproape întotdeauna – n.red.), noxele emanate pot ajunge în locuința acestuia și îl pot îmbolnăvi.
S-au adoptat două acte normative – adică Ordinul 862/2001 si Ordonanta 73/2002 - care prevedeau că evacuarea gazelor de la centrala termică trebuie să se facă prin coșuri înalte, care să depășească înălțimea blocului.
Era o soluție foarte scumpă și incomodă. Așa că, în scurt timp, respectivele ordine au fost abrogate.
S-a luat în calcul instalarea unor centrale de bloc. Dar această soluție n-ar rezolva problema poluării, susține Dumitru Chisăliță.
”Să luăm exemplul unui bloc cu 6 scări a câte 10 etaje fiecare. Per total, vorbim despre 240 de apartamente. Dacă am avea o centrală care să alimenteze toate apartamentele, ea ar emite cu doar 7% mai puțin CO2 decât 240 de centrale mai mici (câte una în fiecare apartament).
E o explicație tehnică pentru asta: centralele termice de apartament se opresc și pornesc mai des, au arderi incomplete și elimină mai mult CO2 decât o centrală mai mare”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Dar cu toate că centralele termice sunt poluante, e puțin probabil ca ele să fie interzise.
”Eu nu cred că vor fi interzise. În schimb, folosirea lor ar putea fi limitată din cauza costurilor mari de exploatare”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Proprietarii de centrale nu plătesc pentru cât poluează. Cât i-ar costa să o facă
În mod normal, toți cei care produc CO2 trebuie să plătească pentru asta. Și o fac prin achiziția unor certificate de CO2 pentru fiecare tonă de gaz poluant produs.
Până nu demult, prețul cetificatelor pentru o tonă de CO2 era de numai 2-3 euro. Așa că legiuitorul european a considerat că suma pe care ar încasa-o de la deținătorii de centrale individuale cu gaze ar fi infimă. Și i-a scutit de plata acestora.
Între timp, însă, de la 2-3 euro, prețul certificatelor pentru tona de CO2 produs a crescut la nu mai puțin de 55 de euro. Și - potrivit unor studii credibile - există posibilitatea ca în următorii 10 ani, acest preț să ajungă pe la 200 de euro, potrivit lui Dumitru Chisăliță.
”În această situație, suma care s-ar strânge de la deținătorii de centrale individuale n-ar mai fi neglijabilă pentru stat. Așa că e probabil ca legiuitorul să vrea să aplice taxa și pentru cei care au centrală termică în apartament sau în casă”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Potrivit calculelor expertului, la prețul de azi al certificatelor de carbon (de 55 lei pe tona produsă - n.red.), un proprietar de centrală ar fi nevoit să plătească, anual, circa 800 de lei în plus pe din buzunar.
Nu în ultimul rând, nu e foarte sigur cum va evolua prețul gazelor naturale. Producția internă on shore (din subteranul suprafețelor de uscat - n.red.) a scăzut cu circa 10% pe an, în ultima perioadă. Și nu e sigur, încă, dacă vom extrage gazele din perimetrele off shore din Marea Neagră.
Ce urmează ...
Din cauză că economia și normele de mediu se schimbă rapid, sistemele de încălzire a căror rentabilitate să fie garantată zeci de ani nu mai există.
Pentru consumatorii care dispun de mult spațiu, turbienele eoliene sau panourile solare ar putea fi de viitor. Românii care stau la bloc, în schimb, nu au unde să monteze astfel de dispozitive.
Așa că ei vor rămâne, în continuare, dependenți fie de un sistem centralizat de încălzire (acolo unde acestea mai sunt în funcțiune - n.red.), fie de o centrală de apartament cu gaz.
Există deja de multă vreme pe piață și centrale de apartament alimentate electric. Sunt chiar mai ieftine și mai ușor de instalat decât cele cu gaze. Doar că încălzirea cu electricitate este, momentan, mult mai scumpă decât cea cu gaze. Așa că puțini aleg această variantă.
Oricum, România nu este pregătită tehnic să treacă la încălzirea electrică la scară mare.
Spre exemplu, e greu de crezut că rețelele de transport și de distribuție de curent ar face față dacă cei peste 500.000 de bucureșteni care primesc acum apă caldă și căldură de la Termoenergetica s-ar debranșa și și-ar monta centrale electrice.
În concluzie, un lucru e cert: fără o strategie guvernamentală clară, care să fie acceptată și de autoritățile locale - mulți români (și mai cu seamă cei care locuiesc la bloc) rămân prizonierii unor sisteme de încălzire care fie ar putea intra în curând în colaps, fie ar putea ajunge să îi coste împovărător de mult.
Citește și:
