Banca Națională a României a decis, joi, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, în condițiile în care inflația continuă să crească, iar perspectivele economice rămân incerte. BNR estimează că scumpirile se vor tempera treptat ulterior, însă revenirea inflației în intervalul vizat de banca centrală este așteptată abia în primul trimestru din 2028.
Decizia privind dobânda-cheie, care influențează costul creditelor în lei, urmărește să țină sub control creșterea prețurilor și să păstreze stabilitatea financiară, potrivit comunicatului BNR.
Pentru ultimele luni din 2026, banca centrală anticipează o ușoară creștere a ratei anuale a inflației. Principalele cauze sunt scumpirile recente ale combustibililor și energiei, precum și evoluția cursului de schimb al leului.
În octombrie, inflația anuală a ajuns la 6,94%, de la 6,61% în septembrie și 6,17% în august. Creșterea din ultima lună a fost alimentată în special de combustibili și de scumpirea legumelor, fructelor și ouălor.
Totuși, inflația rămâne sub nivelul de 10,42% înregistrat în iunie. Scăderea față de acel moment se explică în mare parte prin faptul că prețurile sunt comparate acum cu cele de după scumpirile din vara anului 2025, când au fost eliminate plafonarea energiei electrice și majorate TVA și accizele.
În perioada următoare, BNR se așteaptă ca inflația să scadă treptat, pe măsură ce impactul scumpirilor provocate în 2026 de criza energetică și secetă se va estompa în comparațiile anuale. Consumul mai slab, generat de măsurile de reducere a deficitului bugetar și de costurile energiei, ar urma să contribuie la temperarea creșterii prețurilor.
O inflație mai mică nu înseamnă însă că prețurile revin la nivelurile anterioare, ci că ele cresc mai lent.
Prognoza depinde de mai mulți factori, greu de anticipat: evoluția prețurilor electricității și petrolului, viitoarele măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și conflictul din Orientul Mijlociu. Acestea pot afecta puterea de cumpărare, activitatea firmelor și costurile de finanțare, avertizează BNR.
În acest context, banca centrală consideră esențială folosirea fondurilor europene pentru a susține investițiile și economia, inclusiv proiectele din energie.
