Moneda europeană a crescut, marți, ca urmare a tensiunilor politice și a trecut de 5 lei.
Banca Națională a României cotează euro la 5,0378 lei, cel mai mare nivel înregistrat vreodată. Luni era cotat la 4,9775 lei.
De altfel, leul s-a depreciat puternic și în raport cu dolarul american, lira sterlină și francul elvețian.
Astfel, dolarul american este cotat la 4.4517 lei, față de 4,3903 lei cotația de luni.
Francul elvețian este cotat marți de BNR la 5,3932 lei, față de 5,3278 de lei, valoarea de luni.
La rândul său, lira sterlină a crescut la 5,9272 lei. Luni era cotată la 5,8391 lei.
A crescut și ROBOR
Și indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a urcat marţi la 6,08%, de la 5,90% cu o zi înainte, potrivit datelor BNR.
Robor la 3 luni nu a mai trecut pragul de 6% din iulie 2024, notează Ziarul Financiar.
De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,16%, de la 6% luni, iar indicele ROBOR la 12 luni la 6,23%, de la 6.09% în şedinţa precedentă.
Indice IRCC, folosit pentru calculul dobânzii la creditele mai noi de 2019, este de 5,55%, pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie, în scădere de la 5,66% în trimestrul anterior.
BNR a cheltuit 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a apăra leul
Luni, Banca Națională a României (BNR) a intervenit agresiv, cheltuind 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a menține stabil cursul leului, după ce George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Surse oficiale citate de G4Media au declarat că presiunea pe moneda națională a fost resimțită încă de la primele ore ale dimineții, amplificându-se semnificativ în a doua parte a zilei.
Investitorii, dar și cetățenii, au început să vândă lei în masă și să se refugieze în euro, anticipând instabilitate economică și financiară în cazul unei victorii a lui Simion în turul doi.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a confirmat că intrările de capital s-au redus considerabil, în timp ce ieșirile au crescut abrupt. „Pentru a tempera aceste mișcări, trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situație”, a declarat Suciu pentru G4Media.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, a declarat pentru News.ro că este „o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă” şi, în consecinţă, „dobânzile au crescut la ROBOR”.
„Vă pot spune că, într-adevăr, e o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă şi, în consecinţă, dacă vă uitaţi şi astăzi, dobânzile au crescut la ROBOR. Şi încercăm să găsim o cale de echilibru, un optim pentru această situaţie”, a declarat Dan Suciu pentru News.ro.
Surse bancare amintesc că o situație similară s-a produs și în 2024, după ce Călin Georgescu a obținut primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Bursa, în declin accentuat
Piețele financiare au reacționat imediat la rezultatul alegerilor. Luni dimineață, Bursa de Valori București a deschis în scădere cu 2,5%, iar indicele BET a coborât din nou sub pragul de 17.000 de puncte.
Cele mai afectate au fost acțiunile companiilor importante precum Banca Transilvania (−3%), Romgaz (−5%) și OMV Petrom (−2%). Chiar și Hidroelectrica, liderul pieței energetice din România, a înregistrat o scădere de 1%.
Aceste mișcări afectează indirect peste 8 milioane de români care sunt expuși la fluctuațiile bursiere prin fondurile lor de pensii Pilon II, care investesc în companiile listate.
Brokerii semnalează o activitate intensă, atât pe acțiuni cât și pe obligațiuni, dar și o creștere a vânzărilor realizate la prețuri reduse, semn al nervozității din piață. Lichiditatea crescută pe segmentul de obligațiuni (5,2 milioane de lei) arată un interes crescut, dar și o căutare a protecției într-un context incert.
Costuri mai mari pentru stat
În paralel cu deprecierea pieței bursiere, și costurile de finanțare ale României au crescut. Luni, randamentul titlurilor de stat cu scadență în 2034 a urcat cu 20 de puncte de bază, ajungând la 7,73%, față de 7,53% vineri. Acest lucru indică o cerere din ce în ce mai scumpă din partea investitorilor care percep un risc mai mare asociat cu stabilitatea fiscală a țării.
Dobânda suverană pentru titlurile de 10 ani (RO10Y) a crescut luni la 7,87%, comparativ cu 7,47% înainte de alegeri. Aceste randamente mai mari înseamnă automat și costuri mai ridicate pentru statul român la viitoarele împrumuturi.
Eșec la împrumuturi
Tot luni, la o zi după alegeri, Ministerul Finanțelor a încercat să redeschidă o serie de obligațiuni cu scadență în 2029, însă cererea a fost slabă.
Doar 295 de milioane de lei au fost oferiți de bănci și investitori, cu mult sub ținta de 500 de milioane, motiv pentru care Finanțele au respins ofertele.
Această lipsă de interes confirmă tensiunile existente în piața titlurilor de stat încă din aprilie, când aproape jumătate dintre licitațiile organizate de Finanțe au atras sume sub cele planificate.
Creșterea primei de risc suveran și volatilitatea accentuată reflectă incertitudinile tot mai mari cu privire la direcția economică a țării în noul context politic.
Experții avertizează: Volatilitate sporită și riscul retrogradării de rating
Agențiile internaționale de rating - Fitch, S&P și Moody’s - mențin România într-o perspectivă negativă. În lipsa unor măsuri ferme de stabilizare economică și fiscală, țara riscă retrogradarea sub categoria recomandată investitorilor.
Potrivit lui Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, “posibilitatea virării României către euroscepticism nu va fi bine privită de finanțatori. Ne menține în categoria recomandată doar apartenența la UE și accesul la fonduri europene”.
În următoarele două săptămâni, piețele ar putea rămâne extrem de volatile, în funcție de evoluțiile de pe scena politică și de mesajele transmise de candidați privind politica externă și economică.