Livingul e camera în care se adună cea mai mare parte din viața unei case, lucru care se vede repede în felul în care arată. În apartamentele de bloc, unde suprafața nu e generoasă, apare de regulă același tipar. Obiecte care ar trebui să stea undeva anume ajung pe măsuță, pe pervaz sau într-un colț al canapelei. Senzația de aglomerare vine rareori din numărul mare de lucruri și mult mai des din faptul că nu au un loc al lor. Dacă te uiți atent la aceeași cameră, descoperi spațiu de depozitare nefolosit, pentru că nu e vizibil la prima vedere.
Livingul pare plin, deși nu ai atât de multe lucruri
Impresia de îngrămădeală se formează din numărul de obiecte lăsate la vedere, mai degrabă decât din volumul lor real. Orice suprafață orizontală liberă atrage lucruri în câteva zile. Măsuța de cafea, blatul mobilierului de sub televizor și pervazul devin depozite improvizate pentru telecomenzi, încărcătoare, reviste, jucării și cabluri.
Un exercițiu simplu îți arată situația reală. Strânge într-o cutie tot ce stă acum pe suprafețele orizontale din living și uită-te la cameră fără ele. De cele mai multe ori vezi un spațiu care respiră, iar cutia se dovedește surprinzător de mică. Asta înseamnă că problema ține de lipsa unor locuri închise, potrivite ca mărime, nu de excesul de obiecte.
De aici pornește ideea că mai mult loc de pus lucruri se poate obține fără să dai jos pereți și fără să renunți la jumătate din lucrurile tale. Trebuie doar să identifici zonele pe care nu le observi când te uiți prin cameră. În majoritatea livingurilor ele sunt aceleași trei.
Ce se ascunde în jurul canapelei și în colțuri
Prima zonă e chiar sub și în jurul locului în care stai. Canapelele pe picioare lasă liber, pe toată lungimea lor, un spațiu de câteva zeci de centimetri în înălțime. În majoritatea caselor volumul acela stă neocupat sau adună praf și obiecte pierdute. Coșurile joase pe rotile, cutiile plate din material textil sau modelele de canapea cu ladă îl transformă într-un loc bun pentru pături, lenjerie de rezervă și haine de sezon.
Colțurile funcționează la fel. Zona în care se întâlnesc doi pereți e greu de mobilat cu piese standard, așa că stă goală sau primește cel mult un ghiveci. Un corp îngust pe colț, o etajeră triunghiulară sau un taburet cu capac ridicabil adaugă acolo spațiu util fără să îngusteze circulația prin cameră.
Merită să te uiți și la spatele canapelei, atunci când aceasta nu e lipită de perete. O consolă îngustă, de aceeași înălțime cu spătarul, oferă un blat util și, în variantele cu rafturi, un loc discret pentru cărți, jocuri sau obiectele copiilor. Zona e aproape invizibilă din intrarea în cameră, ceea ce ajută la senzația generală de ordine.
Verticala pereților, spațiul pe care nimeni nu îl folosește
A doua zonă începe cam de la înălțimea umărului în sus. Peste linia aceasta pereții stau neocupați în cele mai multe livinguri, deși e vorba de suprafața cea mai generoasă din toată camera. Rafturile care urcă aproape până în tavan, corpurile înalte și înguste sau câteva dulapuri montate pe perete adaugă mult spațiu util fără să ocupe practic nimic din suprafața podelei.
Regula care face diferența ține de ce anume trimiți sus. Rafturile de la înălțime sunt potrivite pentru lucruri de care ai nevoie rar, cum ar fi decorațiunile de sezon, documentele vechi, valizele mici sau echipamentul sportiv folosit câteva luni pe an. Obiectele de zi cu zi stau jos, la nivelul mâinii, altfel ajungi să eviți exact locurile pe care tocmai le-ai câștigat.
Două locuri sunt uitate aproape sistematic, și anume spațiul de deasupra ușii și fâșia de perete dintre ferestre. Un raft bine fixat deasupra tocului ușii ține un număr bun de cărți. O coloană îngustă între ferestre închide un spațiu care oricum nu poate primi mobilă normală. Singura condiție reală e prinderea corectă în zid, cu diblurile potrivite pentru tipul de perete.
Peretele de sub televizor ascunde mai mult decât pare
A treia zonă e cea mai la vedere și, paradoxal, cea mai prost folosită. În foarte multe livinguri, sub un ecran mare stă o piesă scurtă și joasă, gândită pentru un televizor de altă generație. Restul peretelui nu e folosit nici de o parte, nici de cealaltă. Diferența dintre un corp de 90 de centimetri și unul care acoperă aproape toată lățimea nișei înseamnă sertare în plus, în același loc din cameră.
Practic, măsoară întâi lățimea peretelui liber și înălțimea la care vrei să stea ecranul, apoi alege o comoda tv care acoperă cât mai mult din suprafața utilă de sub televizor. Sertarele adânci înghit cabluri, console, jocuri și accesorii mai bine decât rafturile deschise, iar ușile pline păstrează aspectul curat al peretelui chiar și când în spatele lor e dezordine.
Contează și înălțimea la care montezi ecranul. Centrul televizorului ar trebui să cadă aproximativ la nivelul ochilor când stai relaxat pe canapea. Din acea cifră rezultă înălțimea potrivită pentru piesa de mobilier de dedesubt. Dacă spațiul e mic, o variantă suspendată eliberează podeaua și face camera să pară mai largă, în timp ce un corp pe picioare se curăță mai ușor dedesubt.
Nu în ultimul rând, gândește-te la ce urcă pe verticală deasupra ecranului. Corpurile suspendate montate simetric, de o parte și de alta a televizorului, închid compoziția și adaugă încă un rând de sertare și dulapuri exact acolo unde peretele nu era folosit.
Ce ții la vedere și ce închizi complet
Spațiul câștigat își pierde efectul dacă totul stă expus. De aceea merită să împarți lucrurile în două categorii, cele care au voie să se vadă și cele care dispar în spatele unei uși. Rafturile deschise funcționează pentru un număr mic de obiecte alese, câteva cărți, o plantă, două rame. Aglomerarea lor anulează exact senzația de aer pe care o urmărești.
Restul, adică majoritatea, stă mai bine închis. Ușile și sertarele îți permit să ai o cameră ordonată chiar și în zilele în care nu apuci să aranjezi nimic, pentru că dezordinea nu se vede. Când folosești totuși rafturi deschise, cutiile identice ca formă și culoare fac ordinea vizuală mult mai ușor de menținut decât o colecție de recipiente adunate în timp.
Ultimul criteriu ține de frecvență. Ce folosești zilnic merită să stea la îndemână și fără capac, iar ce atingi de câteva ori pe an poate urca sus sau intra în cutii etichetate. Sortarea aceasta simplă face diferența dintre mobilierul care chiar te ajută și cel care se umple cu lucruri uitate.
Greșeli care fură spațiu de depozitare în livingurile mici
Cea mai costisitoare e cumpărarea fără măsurători. Un corp ales din fotografie ajunge acasă fie prea mic pentru perete, fie imposibil de deschis din cauza unei uși sau a unui calorifer aflat prea aproape. Notează lungimea, adâncimea, înălțimea și distanța necesară pentru deschiderea sertarelor, apoi compară cifrele cu dimensiunile din descrierea produsului.
A doua greșeală frecventă e adâncimea prea mare a rafturilor. Ce ajunge în spate devine invizibil, în timp ce rândul din față se transformă într-un perete de obiecte pe care nu îl mai muți. În camerele mici, mai multe rafturi puțin adânci sunt de regulă mai utile decât puține rafturi foarte adânci.
Mai apar și golurile moarte, adică fâșiile de câțiva centimetri lăsate între corpuri sau între mobilă și perete, care, adunate, ajung cât un sertar întreg. Tot aici intră tendința de a umple un living mic cu piese masive și închise la culoare, care mănâncă lumina și fac camera să pară mai strâmtă decât e. Un echilibru între corpuri suspendate, culori deschise și mobilier cu uși dă un rezultat mai bun pe termen lung.
Cum te ajută ComodaTV.ro să câștigi depozitare în living
Pentru zona de sub televizor, unde se pierde cel mai mult spațiu util, ComodaTV.ro este un magazin online specializat în comode și dulapuri TV. Modelele sunt grupate după lungime, de la piese compacte până la corpuri de trei metri. Le poți filtra și după culoare, material sau formă, inclusiv suspendate, pe colț, înguste sau cu sertare. Există și variante cu lumini LED integrate, alături de seturi din mai multe bucăți asortate. Comenzile plătite cu cardul beneficiază de livrare gratuită. Ia dimensiunile peretelui din livingul tău, notează-le și compară-le cu cele disponibile înainte să te hotărăști.
