Cu doar patru ani în urmă, continentul european a pariat pe o revoluție a mașinilor electrice despre care credea că ar putea fi atât ecologică, cât și profitabilă. Liderii politici ai Uniunii Europene au propus atunci interzicerea în 2035 a vânzărilor de mașini noi pe benzină și diesel, invocând „sarcina generațională” de a salva planeta. Acum au o mare problemă.
Tranziția de la motoarele termice la cele electrice se desfășoară mai haotic și cu mai multe compromisuri decât se aștepta Europa. Industria auto europeană reduce locuri de muncă și se luptă să concureze cu China, ale cărei companii pot produce vehicule electrice la costuri mai mici, scrie Washington Post.
În timp ce o parte din vină cade pe deciziile consiliilor de conducere ale companiilor auto, politicienii de dreapta și lobbyiștii din industria auto din Europa își canalizează din ce în ce mai mult furia asupra regulamentului UE privind emisiile auto. Ei spun că, dacă Europa își menține obiectivul privind automobilele ecologice, riscă pierderea locurilor de muncă, închiderea multor fabrici și dependența profundă de Beijing, care domină lanțul de aprovizionare cu vehicule electrice.
„Avem nevoie de flexibilitate în ceea ce privește obiectivul pentru 2035. Nu vrem să distrugem industria", a spus Jens Gieseke, un europarlamentar german din Partidul Popular European, principalul grup de centru-dreapta.
Această evoluție este emblematică pentru o schimbare care are loc în Europa și nu numai - de la un val triumfalist de angajamente ambițioase cu câțiva ani în urmă, la o dezbatere mai agitată despre cât de departe și cât de repede poate merge acțiunea climatică în mod realist, notează cotidianul american.
Clienții nu primesc ceea ce își doresc
Industria auto reprezintă cel mai emoționant palier al acestei dezbateri, întrucât cumulează 7% din produsul intern brut al UE și pentru că producătorii europeni de automobile - inclusiv Volkswagen, Mercedes-Benz, BMW și Renault - sunt o parte celebră a identității europene.
Dar, de la jumătatea anului 2021, valoarea de piață combinată a celor cinci mai mari cinci producători de automobile ai săi a scăzut de la 364 de miliarde de dolari la 197 de miliarde de dolari. Problema lor s-a intensificat recent din cauza deciziei lui Donald Trump de a impune tarife de 25% pentru mașinile importate în Statele Unite.
Ținta pentru 2035 de renunțare la mașinile cu motoare termice este analizată cu o atenție deosebită din cauza următoarei perioade de revizuire a UE care ar putea deschide ușa pentru schimbări.
Julia Poliscanova, director senior la grupul Transport & Environment cu sediul la Bruxelles, a declarat că sunt șanse mari ca acest obiectiv să fie schimbat. O posibilitate, a spus ea, ar fi o revizuire care să permită vânzarea de hibride plug-in după 2035. Întrucât aceste vehicule folosesc atât baterii, cât și motoare cu ardere internă, s-ar ajunge, în esență, la o prelungire a erei combustibilului în Europa.
Comisarul UE pentru climă, Wopke Hoekstra, a promis că va susține planul pentru 2035. Dar premierul italian Giorgia Meloni a numit această țintă un exemplu de „nebunie ideologică" și a spus că va depune eforturi pentru a o modifica.
În Parlamentul European, care s-a înclinat spre dreapta la alegerile de anul trecut, parlamentarii au descris obiectivul, în timpul unei sesiuni recente, drept „un dezastru" care nu este în concordanță cu ceea ce își doresc clienții.
„Tranziția nu merge conform planului. Ideea că, dacă pur și simplu faci niște reguli, totul se va întâmpla așa, este simplistă", a declarat Sigrid de Vries, director general al Asociației Producătorilor Europeni de Automobile.
Ca în sala de consiliu de la Nokia când a apărut iPhone
Europa nu este singurul loc în care se dezbate reglementarea mașinilor pe benzină. Luna trecută, Marea Britanie și-a relaxat ușor regulile ambițioase privind vehiculele, permițând vânzarea mașinilor hibride până în 2035, nu doar până în 2030. Iar în SUA, aleșii din Camera Reprezentanților au votat recent pentru a împiedica statul California să aplice o regulă care ar interzice vânzarea de vehicule noi pe benzină până în 2035, astfel că soarta planului va fi stabilită de Senat.
În Europa, politicienii de stânga și susținătorii obiectivelor climatice spun că statele europene ar trebui să instaleze rapid stații de încărcare electrică și să introducă mai multe stimulente pentru consumatori - pași care fac piața vehiculelor electrice să crească. Ei sunt de acord că producătorii de automobile sunt agitați, dar consideră că rezistența în fața unei tranziții inevitabile nu va face decât să-i lase și mai în urmă, atât în Europa, cât și pe alte piețe.
„Astăzi, mă simt de parcă sunt în sala de consiliu a Nokia când iPhone-ul tocmai a fost lansat", a declarat Mohammed Chahim, un membru al parlamentului olandez, în martie, după ce i-a auzit pe colegi politicieni luând poziției împotriva planului UE. „Nostalgia e bună… dar nu dacă blochează inovația, nu dacă blochează schimbarea", a adăugat el.
Clienții din UE cumpără aproximativ 10 milioane de mașini în fiecare an, iar în 2024, aproximativ 13,6% dintre aceste vehicule erau complet electrice. Este mai mult decât cota de 9% din 2021, anul în care a fost propusă ținta UE.
Numai că obiectivul actual al Europei depinde de creșterea vertiginoasă a vânzărilor de vehicule electrice. Iar unul dintre principalele obstacole de până acum pentru o creștere mai rapidă este costul. Un vehicul electric european se vinde, în medie, cu 46.000 de euro sau 52.000 de dolari.
Invazia chineză face ravagii
Chiar și companiile care au început să planifice tranziția cu ani în urmă au dificultăți în a produce modele mai accesibile.
Producătorii de mașini din Europa aveau nevoie să transforme operațiunile uriașe existente. Asta a însemnat reconfigurarea fabricilor, recalificarea lucrătorilor, pierderea deceniilor de optimizare și, în multe cazuri, cumpărarea de baterii, cea mai scumpă componentă, din altă parte.
Având în vedere aceste obstacole, producătorii de mașini europeni au încercat să-și amplifice profiturile axându-se pe modelele pe benzină, care au marje mai mari, și punând accent pe vehiculele electrice premium.
Dar această strategie i-a adus în criză. Asta pentru că vehiculele electrice accesibile sunt deja produse pe scară largă, doar că nu de către ei. Înarmată cu expertiză în baterii, subvenții de stat și un blocaj asupra mineralelor esențiale, China s-a dezvoltat ca noua superputere a lumii auto. Producătorii săi de automobile au preluat piața internă chineză, pe care o domina Volkswagen, scăzând profiturile producției auto din Europa. Iar acum mărcile chineze, precum BYD, care au întârziat să pătrundă în Europa, își deschid fabrici pe continent.
Noul CEO al companiei Volkswagen, Oliver Blume, a declarat într-un interviu acordat recent unui ziar german că orice decizie privind interzicerea motoarelor cu ardere internă ar trebui să se bazeze "pe cât de repede se răspândește în mod real mobilitatea electrică".
Michael Bloss, parlamentar german al Partidului Verzilor, a declarat că producătorii de mașini din Europa "nu sunt atât de clari în strategia lor ca acum trei ani". Abordarea lor confuză, laolaltă cu "războiul cultural împotriva mașinilor electrice", a creat o incertitudine mai mare – atât pentru clienții care s-ar gândi acum de două ori înainte de a cumpăra un vehicul electric, cât și pentru investitorii care sunt cruciali în construirea lanțului de aprovizionare al Europei.
„În mod normal, ai nevoie de sfera politică pentru a oferi mai multă certitudine piețelor. Dar acum din sfera politică există nesiguranță", a spus Bloss.
Ce face UE
Anul acesta, două companii chineze, CATL și BYD, au atras atenția industriei cu o nouă tehnologie de încărcare a bateriilor care ar face reîncărcarea unui vehicul electric la fel de rapidă ca și plinul cu combustibil la o benzinărie al unei mașini clasice.
Între timp, Europa se luptă cu încercarea de a produce baterii pe plan intern: o companie suedeză bine finanțată, Northvolt, și-a anunțat falimentul în martie. Un alt efort european numit ACC – un joint venture între Stellantis și Mercedes-Benz, printre altele – crește producția la prima sa gigafabrică, din Franța. Dar a suspendat și planurile pentru alte fabrici din Italia și Germania.
De Vries, de la asociația producătorilor de automobile, a spus că Europa are nevoie de "un fel de master plan” pentru a face mai ușoară tranziția la electrice. În martie, UE a dezvăluit un set de pași menite să ajute, inclusiv finanțare sporită pentru eforturile de dezvoltare a bateriilor.
UE a propus, de asemenea, o marjă de libertate suplimentară companiilor auto, oferindu-le trei ani în loc de unul pentru a îndeplini obiectivele de emisii de carbon.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că obiectivul este "de a asigura viitorul industriei auto din Europa, fără nicio îndoială". "Nu putem lăsa vehiculele electrice să devină mai scumpe. Dar nici nu ne putem permite să creăm noi dependențe", a subliniat ea.