Ziua 825 Primele F-16 ajung „foarte curând” în Ucraina. Germania și Franța, de acord ca armele aliaților să lovească în Rusia. Cu o condiție

Rusia a lansat doar trei drone Shahed în timpul nopții, toate fiind doborâte de apărarea aeriană ucraineană și a atacat orașul Borova, din regiunea Harkov, unde a provocat incendierea unor locuințe.

La Moscova, prim-adjunctul directorului Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, generalul Vladimir Kulişov, a acuzat NATO că desfăşoară exerciţii care implică arme nucleare împotriva Rusiei.

De cealaltă parte, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina va primi „foarte curând” primele avioane de vânătoare F-16, dar a acuzat și că aproximativ jumătate din ajutorul militar occidental de care are mare nevoie soseşte cu întârziere. El a mai spus că în timpul ăsta, Rusia se pregăteşte să deschidă încă un front de luptă în nordul Ucrainei.

Și subiectul trimiterii de trupe ale aliaților în Ucraina a stârnit noi reacții. Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a spus ministrul polonez de Externe, în timp ce Budapesta și-a reafirmat opoziția fermă. Guvernul maghiar nu va permite sub niciun pretext să trimită tineri din Europa Centrală, printre care şi maghiari, în războiul din Ucraina, a spus ministrul ungar de Externe. El spune că asta se află, de fapt, în spatele discuțiilor din UE de reintroducere a serviciului militar obligatoriu.

Și preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus. El l-a criticat pe Jens Stoltenberg pentru declarațiile făcute, spunând că ultimele dăți când a vorbit cu el, „sigur nu suferea de demență”.

La scurt timp, președintele Franței și cancelarul Germaniei au anunțat că acordă Ucrainei permisiunea să folosească armamentul occidental pentru a lovi ținte din Rusia, dar numai obiectivele de unde sunt lansate rachete, nu și alte ținte din Rusia, precum situri civile sau alte situri militare.

S-au anunțat și noi ajutoare pentru Ucraina. Belgia va trimite Kievului 30 de avioane de luptă F-16 până în 2028, iar primele aeronave ar urma să ajungă anul acesta, în timp ce guvernul leton va investi aproximativ 20 de milioane de euro în crearea, anul acesta, a unei coaliții a dronelor cu Ucraina.

Continuă și înarmarea pentru apărarea propriilor granițe: Polonia a cumpărat din SUA rachete de croazieră în valoare de 677 de milioane de euro, ca răspuns la amenințările Rusiei.

Situația pe front

• Trei drone doborâte - Rusia a lansat trei drone Shahed în cursul nopții, iar toate au fost distruse de apărarea aeriană ucraineană. Acestea au fost lansate din Primorsko-Akhtarsk, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

• Atac în Harkov - Rușii au atacat noaptea trecută orașul Borova din regiunea Harkov. Un bărbat în vârstă de 70 de ani a fost rănit și spitalizat, iar două case și un oficiu poștal au luat foc, a anunțat marți guvernatorul Oleh Sîniehubov.

• F-16 ajung curând în Ucraina - Ucraina va primi „foarte curând” primele avioane de vânătoare F-16, dar aproximativ jumătate din ajutorul militar occidental de care are mare nevoie soseşte cu întârziere, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, într-un interviu publicat marţi de Reuters. „Noi rezistăm, dar desigur că avem nevoie de mai multe arme, avem nevoie de mai multă putere de foc, avem nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune", a indicat el, referindu-se la ajutorul militar extern, despre care a afirmat că numai aproximativ jumătate soseşte în orizontul de timp promis. Or, "timpul este super-crucial şi, pentru a respinge atacurile, avem nevoie ca (livrările) să se facă fără întârziere", a insistat ministrul ucrainean. Umerov a menţionat și sosirea "foarte, foarte curând" a primelor avioane de vânătoare F-16, fără a da detalii despre numărul lor, adăugând că Ucraina continuă să-şi sporească producţia de arme şi drone, precum şi capacităţile de război electronic.

• Rusia se pregătește să deschidă un nou front - Rusia se pregăteşte să deschidă încă un front în nordul Ucrainei, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, pentru Reuters. La mai mult de 27 de luni după lansarea invaziei în Ucraina, Rusia îşi suplimentează desfăşurarea de efective şi echipamente pe front, spune ministrul ucrainean, potrivit căruia trupele sale au reuşit să stabilizeze noul front deschis de Rusia în provincia ucraineană nord-estică Harkov. „Obiectivul lor este de a deschide un nou front în nord pentru a începe să-şi folosească toate trupele şi puterea de foc împotriva noastră", a anticipat Umerov.

Ce se întâmplă în Rusia

• Moscova acuză - NATO desfăşoară exerciţii care implică arme nucleare împotriva Rusiei, a declarat marţi generalul Vladimir Kulişov, prim-adjunct al directorului Serviciului Federal de Securitate al Rusiei. "În apropierea graniţei cu Rusia, activitatea de recunoaştere a NATO este în creştere, ca și intensitatea pregătirii operaţionale de luptă a trupelor Alianţei Nord-Atlantice". În acest context "se pregătesc scenarii pentru desfăşurarea operaţiunilor de luptă împotriva Federaţiei Ruse, inclusiv lansarea unor lovituri nucleare pe teritoriul nostru", a spus Kulișov pentru RIA Novosti. "Toate acestea ne cer să luăm măsuri adecvate pentru a ne proteja şi securiza frontierele", a adăugat Kulişov.

Alte informații relevante

• Putin amenință Europa - Și preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus. El l-a criticat pe Jens Stoltenberg pentru declarațiile făcute, spunând că ultimele dăți când a vorbit cu el, „sigur nu suferea de demență”. Detalii AICI.

• Germania și Franța spun DA - Președintele Franței și cancelarul Germaniei au anunțat, într-o conferință de presă comună, că sunt de acord ca Ucraina să folosească armamentul occidental pentru a lovi ținte din Rusia, dar numai obiectivele de unde sunt lansate rachete, nu și alte ținte din Rusia, precum situri civile sau alte situri militare. Macron a spus: „Credem că ar trebui să le permitem să neutralizeze punctele militare din care sunt lansate rachete, de unde este atacată Ucraina, dar nu și alte ținte din Rusia, precum situri civile sau alte situri militare”, în timp ce Olaf Scholz a adăugat că Ucraina are dreptul să se apere și are la dispoziție “toate opțiunile, conform dreptului internațional, pentru ceea ce face”.

• Polonia ia în calcul trimiterea de trupe în Ucraina - Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a declarat ministrul de Externe Radoslaw Sikorski într-un interviu apărut marţi în mai multe publicaţii europene, fără a preciza însă ce rol ar putea avea acestea. Întrebat dacă Polonia e dispusă să trimită trupe în Ucraina, Sikorski a răspuns: "Nu ar trebui să excludem. Ar trebui să-l punem pe Putin în postura de a ne ghici intenţiile". Sikorski a declarat anterior că prezenţa de trupe NATO în Ucraina nu este 'de neimaginat'.

• Interpretarea Ungariei pentru armata obligatorie - Guvernul maghiar nu va permite sub nici un pretext să trimită tineri din Europa Centrală, printre care şi maghiari, în războiul din Ucraina, a anunţat ministrul ungar de Externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, luni, la Bruxelles. „Apar idei din ce în ce mai nebuneşti, şi în mod clar, marea majoritate a statelor membre UE nu poate fi făcută să se îndepărteze de ele”, a spus el, menţionând ca exemple trimiterea de militari şi propunerile potrivit cărora armele occidentale ar putea fi folosite şi împotriva unor ţinte din Rusia. Szijjártó a menţionat că cea mai recentă idee nebunească este introducerea serviciului militar obligatoriu în Europa. „Iar în baza situaţiei, înţelegem exact la ce se referă această propunere (.) În Ucraina, pierderile de vieţi omeneşti devin din ce în ce mai insuportabile, bărbaţii nu sunt lăsaţi să iasă din ţară, iar acum vor să înroleze în război tinerii europeni”, a subliniat Szijjártó.

• F-16 de la Belgia - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul Belgiei, Alexander De Croo, au semnat, marți, la Bruxelles, un acord bilateral de securitate pe zece ani. Belgia este a 11-a țară cu care a semnat un astfel de document. Conform acordului, Belgia va trimite Kievului 30 de avioane de luptă F-16 până în 2028, iar primele aeronave ar urma să ajungă anul acesta. De asemenea, Belgia va aloca anul acesta cel puțin 977 de milioane de euro sub formă de ajutor militar pentru Ucraina, relatează The Kyiv Independent. Potrivit Ministerului de Externe de la Bruxelles, în 2024, Belgia a acordat Ucrainei ajutor militar și umanitar în valoare de 1,7 miliarde de euro.

• Casa Albă, sub presiune - Atacurile Rusiei asupra țintelor civile și în special atacul letal de sâmbătă al Moscovei asupra magazinului de bricolaj din Harkov obligă Statele Unite să reducă standardele pentru folosirea armelor americane împotriva Rusiei, a declarat fostul comandant al trupelor americane din Europa, Mark Hertling, într-un interviu pentru CNN. Acesta a menționat că există o dezbatere intensă în sânul administrației Biden despre dreptul Ucrainei de a folosi arme furnizate de Statele Unite pentru a lovi pe teritoriul Rusiei și că există motive politice și militare puternice pentru ca Washingtonul să se opună.

• Trimiterea de instructori militari în Ucraina, sub semnul întrebării - Nu există deocamdată un consens în UE pentru trimiterea de instructori militari pe teritoriul Ucrainei, a declarat marţi la Bruxelles şeful diplomaţiei europene, în finalul unui consiliu al miniştrilor apărării din statele membre, transmite AFP. A fost lansată o dezbatere cu privire la această eventualitate, "dar nu există pentru moment o poziţie comună clară în legătură cu acest subiect", a afirmat Borrell într-o conferinţă de presă după reuniune. Luni, Kievul a anunţat că "în scurt timp" în Ucraina vor veni instructori francezi pentru formarea soldaţilor ucraineni, pentru ca ulterior să dea înapoi şi să menţioneze că "discuţiile continuă" cu Franţa şi alte ţări în legătură cu această problemă

• Varșovia cumpără rachete din SUA - Polonia a anunţat că a cumpărat rachete de croazieră, în valoare de 677 de milioane euro din SUA, în vederea creşterii capacităţilor de apărare împotriva unei ameninţări din partea Rusiei. ”Războiul din Ucraina a demonstrat importanţa de a putea trage rachete asupra unor ţinte inclusiv foarte departe de linia frontului, iar raza rachetelor care vor fi cumpărate este de aproximativ 1.000 de km”, a anunţat într-un comunicat Ministerul polonez al Apărării. Livrările acestor rachete urmează să aibă loc în perioada 2028-2030. Varşovia şi-a crescut, în contextul ameninţării ruse, bugetul apărării la aproximativ 4% din PIB - cel mai mare nivel în NATO.

• Coaliția dronelor - Guvernul leton va investi aproximativ 20 de milioane de euro în crearea, anul acesta, a unei coaliții a dronelor cu Ucraina, a anunțat ministrul leton al Apărării, Andris Spruds, citat de televiziunea publică LSM. Riga va investi o sumă similară pentru a-și forma propria armată de drone, a mai spus acesta. Letonia va continua, totodată, alianța cu Ucraina pentru a-i furniza capacități vitale și își propune să cumpere până la 1.000 de drone pe care să le trimită Kievului.

• Cetăţenie moldovenească pentru trupa anti-Putin - Mai mulţi membri ai grupului ruso-belarus Bi-2, celebru în Rusia pentru opoziţia sa faţă de invazia Ucrainei, au primit cetăţenia moldovenească, au anunţat luni autorităţile de la Chişinău. "Preşedinta Maia Sandu a semnat decretul de acordare a cetăţeniei Republicii Moldova pentru anumiţi membri ai grupului Bi-2 şi familiile acestora", a scris şeful ei de cabinet Adrian Balutel pe Telegram. "Ţara noastră protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare şi manifestă solidaritate cu cei aflaţi în pericol", a adăugat el, amintind că artiştii grupului au fost "reprimaţi după ce s-au pronunţat împotriva războiului din Ucraina". Format în anii 1980 în Belarus, pe atunci parte a URSS, Bi-2 a părăsit Rusia în semn de protest faţă de răznoiul din Ucraina şi de atunci a concertat în ţări cu mari comunităţi rusofone.