Anul 1711: Se naște Nicolas Boileau, scriitor și cel mai mare teoretician al literaturii franceze. Lucrarea sa de căpetenie, publicată în 1674 și întitulată „L’Art poétique,” este un poem didactic, cuprinzând 1.100 alexandrini clasici, împărțit în patru cântece.
Acest adevărat monument al teoriei în literatură are la bază cultura aprofundată a unei personalități docte, care a știut să-și studieze predecesorii, să-i înțeleagă și să extragă din înțelepciunea lor ceea ce i se pare că se potrivește propriei înțelepciuni.
Poate prima și în orice caz cea mai veche dintre sursele de documentare ale lui Boileau a fost „Poetica” lui Aristotel, urmată de „Retorica” aceluiași. De asemenea, Boileau preia tot ce i se pare aproape de propriile sale principii, din ”Ars Poetica” lui Horatius, cel pe care florentinul Petrarh, notoriu poet renascentist al secolului XIV, l-a numit „il re della poesia lirica”, adică regele poeziei lirice.
Dar poate, înainte de multe altele, Nicolas Boileau rămâne în istorie ca un talentat autor de aforisme și cugetări. Îmi permit să citez câteva:
- Un prost găsește totdeauna unul mai prost, care să-l admire.
- Niciodată nu poți pierde ceea ce n-ai.
- Chiar și adevărul pare uneori neverosimil.
- Degeaba înveți să scrii, dacă nu te-a învățat nimeni să gândești
- Este mai ușor să scrii patru cuvinte decât să tai trei
- Uneori frica de un rău te împinge spre un alt rău, mai mare
Anul 1781: Astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta Uranus, a șaptea planetă din sistemul solar. Se cunosc în prezent 27 de sateliți naturali ai planetei Uranus, de tip „Luna”, care se rotesc, fiecare cu propria sa durată de revoluție, în jurul planetei-mamă.
Ca dimensiune, Uranus este de aproximativ patru ori mai mare decât Pământul și conține o uriașă structură din gheață, pe care căldura soarelui nu reușește s-o aducă niciodată la temperatura de topire.
Astronomii au dezvoltat o teorie, conform căreia, acum 4 miliarde de ani, Uranus s-a ciocnit cu alt corp ceresc, de două ori mai mare decât Pământul. Atunci, blocuri uriașe de rocă și gheață s-au desprins din masa planetară, fie înscriindu-se pe orbite independente, fie incorporându-se în cei 27 de sateliți de tip lunar, deja existenți.
În ce privește culoarea planetei de albastru spre verde, observată îndeosebi cu ajutorul telescoapelor, astronomii au căzut de acord că aceasta de datorează cantităților mari de gaz metan, aflate în atmosfera planetei Uranus.
Anul 1809: Printr-o lovitură de stat, este detronat regele Gustav al IV-lea Adolf al Suediei. În urmă cu 17 ani, în martie 1792 fusese asasinat tatăl lui Gustav al IV-lea, respectiv Gustav al III-lea. Gustav-fiul avea atunci doar 14 ani și a preluat domnia sub regența unchiului său Carol, duce de Södermanland.
În august 1796, unchiul său i-a aranjat o vizită la Sankt Petersburg pentru a-l logodi cu nepoata Ecaterinei a II-a a Rusiei, Marea Ducesă Alexandra Pavlovna. Totuși, logodna a eșuat atunci când logodnicul a aflat că „aleasa” lui este ortodoxă și nu admitea în ruptul capului să-și schimbe religia.
Gustav-Adolf a rămas la tron timp de 17 ani, dar împrejurări nefavorabile l-au dus la abdicare, domnia fiind preluat numaidecât de unchiul Carol, care a domnit cu numele de Carol al XIII-lea, menținând astfel tronul „în familie”.
Anul 1815: Se formează cea de a șaptea coaliție contra lui Napoleon Bonaparte, ca reacție la întoarcerea intempestivă a acestuia de pe insula Elba și la declanșarea de noi războaie, consemnate de istorici cu sintagma „cele 100 de zile”.
Noul ciclu de războaie s-a soldat cu câteva succese, dar s-a finalizat lamentabil pentru împărat, după eșecul spectaculos de la Waterloo și deportarea pe insula Sfânta Elena.
Anul 1881: Un grup de anarhiști îl asasinează pe țarul Rusiei, Alexandru al II-lea. Este succedat de fiul său cel mare, Alexandru al III-lea, prieten cu principele Carol al României, care îl va susține pe Alexandru în războiul ruso-turc din 1877-1848, soldat cu independența României.
Anul 1900: În Franța, ziua de muncă pentru femei și copii se limitează prin lege la 11 ore.
Anul 1907: Se naște Mircea Eliade, prozator, istoric al religiilor, romancier, eseist român, stabilit inițial în Franța, apoi în SUA, profesor la Universitatea din Chicago, membru post-mortem al Academiei Române.
Anul 1916: Se naște Cella Dima, actriță română (d. 2000)
Anul 1917: Cancelarul Bethmann-Hollweg și ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin semnează în secret Documentul de la Viena. Acesta prevedea nici mai mult, nici mai puțin decât anexarea României la Austro-Ungaria, în caz de victorie a Puterilor Centrale asupra Aliaților, în Primul Război Mondial.
Din fericire, respectiva victorie nu s-a produs și, ca urmare, Documentul de la Viena a rămas caduc.
Anul 1925: În statul Tennessee (SUA), a fost interzisă prin lege predarea în școli a teoriei evoluționiste a lui Darwin. Motivația pornea de la conceptul religios despre crearea lui Adam și a Evei prin modelarea omului din lut, „după chipul și asemănarea” lui Dumnezeu, nu prin evoluție.
Anul 1928: Are loc premiera filmului Maiorul Mura, singura peliculă ce păstrează prezența pe ecran a actorului Gheorghe Timică. Filmul, care avea o notă de satiră socială, dar era ”împănat” și cu numeroase elemente umoristice, s-a bucurat de succes, în fața publicului.
Anul 1934: S-a născut, în studiourile Walt Disney, celebrul personaj de desen animat Donald Duck, care a debutat în filmul The little hen, la 9 iunie 1934. În anul 1943, Donald devine un adevărat star, iar în curând producătorul va primi Premiul Oscar pentru filmul The Fuerhrer's Face.
Anul 1936: A avut loc premiera absolută, la Opera Mare din Paris, a tragediei Oedip, de George Enescu.
Anul 1945: A avut loc, la Cluj, ședința solemnă a Guvernului României cu prilejul reinstituirii administrației românești asupra întregii Transilvanii, acceptată de Stalin numai „la schimb” cu acceptarea de către regele Mihai a guvernului pro-sovietic, condus de Petru Groza.
Anul 1963 : S-a depus pentru prima dată o cerere de brevet pentru o invenție, căreia autorul îi spunea „butelie din plastic” și căreia astăzi noi îi spunem atât de impropriu „sticlă”. Ciudat mi se pare faptul că nicio altă limbă decât a noastră nu folosește atât de frecvent termenul „sticlă” ca să se refere la un obiect din... plastic. Iată câteva exemple:
- engleza: bottle (folosește totuși „glass” pentru pahar).
- italiană: botiglia
- daneză: flaske
- rusă: бутылка (butâlka)
- franceză: bouteille
- germană: Flasche
- portugheză: garaffa
- bulgară: бутилка (butilka)
- ucraineană: пляшка (pleașca)
- poloneză: butelka
- spaniolă: botella
- turcă: şişesi
Toate aceste cuvinte se referă la ideea de „recipient” și niciunul la ideea de material silicos.
Să fie, oare, săracă limba română? Nicidecum. Avem destule cuvinte potrivite: recipient, butelie, butelcă, ploscă, flacon, clondir. Nu trebuie decât să ne hotărâm și să le folosim.
Anul 1969: Apollo 9 se întoarce în siguranță pe Pământ după ce a testat Modulul Lunar. Echipajul său era format din trei oameni: comandantul misiunii Jim McDivitt, pilotul modulului de comandă David Scott și pilotul modulului lunar, Rusty Schweickart.
Echipajul a testat mai multe aspecte pentru viitoarea aselenizare cu echipaj uman, care s-a și produs la 16 iulie al aceluiași an, când, pentru prima dată în istorie, un echipaj american a pășit pe solul lunar, întorcându-se ulterior în condiții de siguranță pe Pământ.
Anul 1977: Difuzarea primului episod al serialului Toate pînzele sus. A fost un serial reușit, din 12 episoade, în care au jucat actori dintre cei mai îndrăgiți: Ion Besoiu, Ilarian Ciobanu, Sebastian Papaiani, Jean Constantin, Julieta Szönyi, Ion Dichiseanu, Colea Răutu, baritonul Octav Enigărescu de la Opera Română, comicul N. Stroe (din cuplul Stroe și Vasilache), Marius Pepino, Horia Căciulescu, Tamara Buciuceanu și mulți alții.
La baza scenariului a stat romanul cu același titlu al scriitorului Radu Tudoran, de asemenea foarte apreciat de cititori.
Anul 1988: Tunelul Seikan, cel mai lung tunel feroviar din lume la acea dată (total 53,85 km, inclusiv un segment submarin), se inaugurează în vederea deschiderii traficului pentru circulația publică, între Aomori și Hakodate, Japonia.
Anul 1992 : Își încetează apariția ziarul Pravda, organ oficial al Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS – partid recent dispărut. Pravda a fost creația lui Lenin, publicația prin care el comunica publicului gândurile și hotărârile sale.
Redacția ziarului a fost dizolvată în 1992 de către Boris Elțin, noul lider rus. Cu toate acestea, titlul a fost preluat de jurnaliştii vechii structuri și de atunci ziarul, fără să se prezinte ca fiind organul oficial al cuiva, s-a aliniat noilor politici ale Kremlinului.
Anul 1996: S-a desfășurat la inițiativa SUA, în localitatea egipteană Sharm el-Sheikh, prima reuniune internațională la nivel înalt consacrată luptei împotriva terorismului și continuării procesului de pace în Orientul Mijlociu.
Participarea, la nivel de summit, este impresionantă: a prezidat președintele SUA Bill Clinton alături de președintele țării gazdă Hosni Mubarak . Au fost prezenți: președintele Autorității Palestiniene Yasser Arafat , prim-ministrul israelian Shimon Peres , secretarul general al ONU Boutros-Ghali și lideri din alte alte țări precum Franța , Germania, Rusia și Canada.
Anul 2003: Antropogeneză: un articol din revista Nature informează că în nordul regiunii Campani (Italia) s-au găsit urme de pași hominizi, vechi de 350.000 de ani.
Anul 2009: Are loc, la Bacău, primul zbor pe un avion supersonic (MIG - 21 Lancer) al unei femei pilot din România (sublocotenent Simona Măierean).
Anul 2019: Premieră mondială în România: pornește Laserul ELI-NP de la Măgurele, parte a Proiectului european ELI, cel mai puternic sistem laser realizat vreodată, atingând o putere de 10 Petawatt.