Anul 986: Ludovic al V-lea devine regele francilor. El va fi ultimul monarh carolingian.
Anul 1585: Liga Catolică îl declară pe Henric al IV-lea inapt pentru a urca pe tronul Franței. Totuși, el accede la tron în 1589, instalând astfel dinastia familiei de Bourbon, care va dăinui până a fost înlăturată de revoluția franceză, al cărei prim reprezentant a fost el.
Ca rege, s-a făcut remarcat prin felul în care a susținut dezvoltarea economică a Franței, după un război religios ce a dezbinat țara. Prin Edictul din Nantes, a asigurat libertatea religiei protestante hughenote în Franța.
Anul 1716: Este publicată și difuzată în lume lucrarea Descriptio Moldaviae, de Dimitrie Cantemir, prima monografie geografică la români, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și este însoțită de o primă hartă a Moldovei.
Elaborată între anii 1714 și 1716, lucrarea a fost scrisă după ce eruditul autor părăsise tronul Moldovei, plecând în pribegie, alături de țarul Petru I al Rusiei, căruia i-a fost consilier timp de mulți ani.
Cartea are un caracter enciclopedic, conținând o prezentare pertinentă și bine documentată privind geografia Moldovei, privind organizarea politico-administrativă, dar și probleme sociale, de lingvistică sau etnografice ale Principatului. Este o primă monografie a țării peste care domnise Dimitrie Cantemir.
Inițial, monografia a circulat în limba latină, așa cum a apărut ediția princeps. Deși fusese comandată de Academia de Științe din Berlin, monografia a fost tradusă în limba germană abia în 1771, iar în următorii ani a fost tradusă și în alte limbi europene.
Traducerea în limba română s-a efectuat în 1806, aparține banului Vasile Vârnav și a fost publicată pentru întâia oară la Mănăstirea Neamț, în 19 august 1825, sub titlul "Scrisoarea Moldovei” (probabil, în sensul de „Descrierea Moldovei”).
Anul 1796: Directoratul l-a numit pe Napoleon Bonaparte comandant-șef al Armatei Italiei. Astfel, demarează o ascensiune fulminantă, culminată după doar opt ani, când Napoleon se declara împărat, la 18 mai 1804. Peste alți opt ani, în 1812, va cunoaște dezastrul campaniei din Rusia, iar în 1815 va poposi în exilul definitiv de pe insula Sfânta Elena.
Anul 1836: Statul Texas și-a declarat independența față de Mexic, sub denumirea de Republica Texas.
Anul 1870: A apărut, la București, revista Columna lui Traian, condusă de Bogdan Petriceicu Hașdeu. După cum se știe, Hașdeu a fost un entuziast susținător al latinității noastre, iar revista pe care o patrona nu precupețea niciun efort pentru a dovedi încă o dată și a răspândi ideea elementului latin în geneza poporului român.
Anul 1895: Moare Berthe Morisot, pictoriță franceză de mare sensibilitate artistică.
Anul 1905: S-a născut Radu Gyr, poet, dramaturg, eseist român și politician de extremă dreaptă, de factură legionară.
Anul 1917: În urma revoluției ruse din februarie, țarul Nicolae al II-lea al Rusiei abdică în favoarea fratelui său Mihail. După un an și ceva, întreaga familie imperială urma să fie asasinată de bolșevici fără să fie cercetată, judecată sau condamnată, ci doar prin hotărârea discreționară a liderilor bolșevici.
Anul 1919: S-a creat Internaționala a III-a Comunistă, după ce s-au desfășurat la Moscova lucrările Conferinței internaționale a partidelor comuniste.
Anul 1824: S-a născut compozitorul și dirijorul ceh Bedřich Smetana. Persoană marcantă în istoria muzicii, Smetana este cunoscut mai ales pentru poemul simfonic Vltava, pentru un ciclu de șase piese intitulate „Țara mea” și pentru opera „Mireasa vândută”.
Anul 1931: S-a născut Mihail Gorbaciov, politician sovietic, președinte al URSS. A fost primul demnitar rus de prim rang care a încercat reformarea statului sovietic, cu luarea în considerare a unor valori occidentale, cele pe care le considera universal valabile.
Gorbaciov s-a izbit de vechea gardă a Kremlinului, de veșnicii gerocrați ai sistemului. Profitând de o vacanță pe care șeful statului și-a permis-o în Crimeea, aceștia au pregătit o lovitură de stat, arestându-l pe Gorbaciov și demarând anularea legislației permisive pe care acesta o inițiase, în baza a două principii: „glasnosti”, adică transparență și „perestroika”, adică reformarea sistemului.
În mod neașteptat, a intervenit primarul Moscovei, Boris Elțin, partizan al reformelor. A reușit să se baricadeze cu partizanii săi în uriașa clădire a primăriei, dar a apelat și la sprijinul unor unități militare, aflate în capitală, plus locuitorii pe care i-a chemat la revoltă și la blocarea Kremlinului. Pe scurt, puciștii au fost arestați, ordinea de drept restabilită, iar președintele Mihail Gorbaciov repus în drepturile sale.
Dar Borin Elțin avea propriul concept despre reforme. Conform acestuia, reformarea sistemului însemna desființarea URSS. Părea imposibil, dar Elțin – care între timp devenise și președintele RSS Rusă din cadrul URSS – a acționat simplu: i-a convocat pe președinții RSS Ucraineană și RSS Bielorusă într-o cabană de vânătoare, iar acolo au semnat tustrei o foaie prin care stabilesc desființarea URSS și acordarea de autonomie tuturor „Republicilor Sovietice Socialiste”.
Ciudat, dar o simplă foaie, semnată de trei demnitari, a dărâmat o mare putere. Nimeni n-a contestat ce a hotărât Elțin!
Anul 1938: Stalin iniţiază procesul blocului de dreapta şi troţkiştii. I-au căzut victimă nu numai Troțki și fruntași indezirabili, ci orice persoană care se arăta incomodă pentru puterea de la Moscova. Istoricii apreciază că, în lupta pentru putere, au căzut milioane de victime colaterale.
Memorialiștii relatează că Stalin era în perfectă cunoștință de cauză, iar când, la Conferința de la Ialta din anul 1945, premierul britanic Churchill i-a spus că acest aspect îl îngrijorează, Stalin i-a răspuns cam așa: "Moartea unui om este o tragedie. Moartea a milioane este statistică".
Anul 1941: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului, generalul Ion Antonescu, organizează un plebiscit cu privire la politica sa internă. Votanții trebuiau să răspundă prin DA sau NU dacă sunt de acord cu politica generalului, care a preluat conducerea statului după abdicarea regelui Carol al II-lea.
Românii s-au prezentat atunci în număr mare la vot și, așa cum era de așteptat, au susținut guvernul prin DA în proporție de peste 90%.
NOTA: Antonescu preluând și o seamă din prerogativele regale, regelui îi rămâneau mai mult cele de reprezentare, inclusiv numirea premierului, primirea ambasadorilor, decernarea decorațiilor (dacă sunt propuse de guvern) și altele câteva. Ridicolul situației create s-a văzut și din faptul că, la declararea războiului contra Uniunii Sovietice, Antonescu a dat ordinele sale noaptea, direct armatei, iar regele a aflat dimineața, de la radio, că armata, al cărui șef suprem este el, a trecut Prutul.
Anul 1949: România comunistă: A fost adoptată legea de expropriere a moșiilor mai mari de 50 de ha.
Anul 1964: Moare Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician și inventator român, fost profesor la Politehnica din București, membru titular al Academiei Române.
A studiat și realizat pilele cunoscute sub denumirea de pile Karpen, care funcționează folosind căldura din mediul ambiant. Astfel, Nicolae Vasilescu Karpen poate fi considerat un pionier al folosirii energiei verzi.
Anul 1973: Începutul retragerii trupelor americane din Vietnam (proces ce va dura până în 29 martie 1973), ca urmare a tratatului încheiat la Paris, ce încheia războiul din Vietnam (1957-1973).
Anul 1986: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a semnat "Australia Bill", ce reglementează relațiile politice și juridice ale Marii Britanii cu Australia.
Anul 1989: Eveniment cu mare răsunet internațional: tânărul Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, în semn de protest față de regimul comunist. În timp ce întreaga presă internațională informa cu emoție cu privire la acest eveniment, autoritățile române au evitat să-l facă public și nici nu au dat vreo explicație.
Anul 1992: Începutul războiului din Transnistria, între forțele Republicii Moldova și trupele rusești staționate în zonă. Chiar și azi, după mai bine de trei decenii, situația este confuză, iar un așa zis Stat Nistrean ființează nerecunoscut de comunitatea internațională (cu excepția Rusiei și sateliților ei).
Anul 2002: Sonda spațială Mars Odyssey a NASA a găsit pe Planeta Roșie urme de gheață, care ar putea conține cantități mari de apă. Această descoperire reînvie ipoteza științifică conform căreia au existat cândva forme de viață pe Marte .