Anul 1754: Se naște Gheorghe Șincai, viitor istoric, filolog și poet român, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene.
Anul 1785: Horea și Cloșca, conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784, sunt executați prin tragere pe roată. Cel de al treilea din grup, Crișan, s-a sinucis în închisoare, sugrumându-se cu nojițele de la opinci.
Anul 1835: Apare la Helsinki, în ediție de lux, primul volum al epopeii naționale finlandeze, Kalevala. La 28 februarie, în Finlanda se sărbătorește Ziua Kalevalei.
Kalevala este epopeea națională finlandeză, mai exact, o culegere de poeme folclorice, prețioase pentru cine este dornic să afle tradițiile, cutumele, viața de familie, morala socială și alte aspecte din traiul de odinioară al poporului finlandez.
Însă, înainte de toate, Kalevala este un simbol al simțului național finlandez, într-o țară care făcea parte ba din Suedia, ba din Rusia imperială și mai niciodată dintr-una care să amintească numele populației locuitoare.
Sociologii afirmă că epopeea a constituit unul din factorii generatori ai mișcării de trezire națională, ce a culminat cu obținerea independenței față de Rusia în 1917. Nu există imagine mai convingătoare despre ce înseamnă trezire națională la finlandezi decât modul eroic cum acest popor de nici șase milioane locuitori a rezistat agresiunii sovietice din 1939, când URSS și-a atacat vecinul din senin, precum recent Rusia a atacat Ucraina. Dar n-a reușit să-l învingă atunci, așa cum nici Rusia de astăzi nu reușește să-și pună în aplicare planul de distrugere și ocupare a Ucrainei.
Atunci, rezistența finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deși aceștia din urmă depășeau numeric inamicii și contau să ocupe țara în câteva săptptâmâni. Un armistițiu din martie 1940 consemna încheierea războiului, în schimbul unor cedări teritoriale, pe care Finlanda le accepta, de dragul păcii.
Războiul s-a încheiat, dar ecoul celor întâmplate a fost neașteptat. Pierderile uriașe suferite de armata URSS (de 5 ori mai mari decât cele finlandeze) și declararea, în final, a unei victorii a la Pirus au demonstrat Europei și chiar lumii întregi că uriașa URSS era un mamut cu picioare de lut, slab din punct de vedere militar.
Stalin însuși a tras învățămintele necesare din acest eșec și a trecut la o reorganizare structurală a Armatei Roșii. Dar, pe de altă parte, a tras și Hitler învățăminte: a înțeles că Rusia este slabă.
Pe scurt, mulți analiști apreciază că, dacă Rusia nu și-ar fi etalat în fața Europei (in)capacitatea sa de luptă, poate Hitler n-ar fi îndrăznit să pună în aplicare planul Barbarossa, cel de atacare și de cucerire a URSS.
Este deci posibil ca, dacă n-ar fi avut loc războiul ruso-finlandez, care a dat la iveală slăbiciunile Armatei Roșii, Al Doilea Război Mondial să nu se fi produs – cel puțin în forma pe care am cunoscut-o.
Anul 1849: Se inaugurează Catedra de limba și literatura română în cadrul Institutului de Studii Filosofice din Cernăuți, oraș aflat atunci în componența imperiului habsburgic.
Anul 1863: Se naște Gheorghe Marinescu, viitorul medic de renume, fondator al școlii românești de neurologie.
Anul 1869: Moare poetul francez Alphonse de Lamartine, considerat unul din principalii inițiatori ai curentului romantic în literatura franceză și chiar în cea a lumii.
Anul 1907: Se naște Mircea Eliade, viitor scriitor, filozof și istoric al religiilor.
Anul 1914: Apare pentru prima oară pe ecrane personajul Charlot, creat și interpretat de Charlie Chaplin și reprezentat în rolul titular al unui film mut de numai 9 minute, întitulat Charlot și umbrela.
A fost începutul unei cariere strălucite, încununată, printre altele, cu 4 premii Oscar:
- Un premiu pentru filmul Circul (1929),
- Un premiu pentru filmul Luminile Rampei (1973)
- Un premiu pentru întreaga sa carieră de până atunci (1929)
- Un al doilea premiu pentru întreaga sa activitate (1972)
În autobiografia sa, Chaplin explică în detaliu cum și-a construit el celebrul personaj:
„... în drum spre dulap, m-am gândit să îmi pun niște pantaloni lăbărțați, pantofi mari, un baston și un melon. Am vrut ca totul să fie contradictoriu: pantalonii foarte largi, haina strâmtă, pălăria mică, iar pantofii mari.
Nu eram decis dacă să arăt tânăr sau bătrân, dar mi-am amintit că Sennett se aștepta să fiu în vârstă și am adăugat o mustață mică, pe motivul că mă va îmbătrâni puțin, fără să îmi ascundă expresia. Nu știam nimic despre personaj. Dar când m-am îmbrăcat, hainele și machiajul m-au făcut să mă simt că sunt chiar el, în persoană. Am început să-l cunosc, iar când am urcat pe scenă era deja născut”.
Memorialiștii mai notează că celebra vestimentație a celebrului comediant era mai toată de împrumut. Melonul era al socrului unui prieten, paltonul era chiar al prietenului, uriașii pantofi ai unui coleg (uriaș și el), iar mustața era din părul artificial al unui coleg actor, care purta perucă.
Însuși Chaplin recunoștea că singurul obiect care-i aparținea din toată recuzita era bastonul. Un baston din bambus, cu care s-a mândrit totdeauna.
Filmul Vagabondul a făcut furori pe întreaga planetă și, odată cu lansarea filmului, într-o serie de țări, i-a apărut, din senin, și autorului un nickname: „Vagabondul”. În țările francofone (Franța, Portugalia, Spania, Italia, Grecia, România, Turcia) l-au poreclit „Charlot”, iar în America de Sud „Carlitos”.
Cu toată revoluția adusă de filmul sonor în cinematografie, Chaplin n-a acceptat niciodată să joace în alte filme decât cele mute. Acestea i se potriveau. Chiar și în „Dictatorul”, unde toate personajele erau „vorbitoare”, Chaplin și-a construit un rol, unde el se exprima gesticulând și evită să vorbească.
Dar sfârșitul este totdeauna inevitabil. Soarta a făcut să aibă, la un moment dat, dificultăți de comunicare chiar și în viața reală. În 1977 nu se mai putea concentra, iar medicii i-au recomandat să se deplaseze numai într-un scaun cu rotile: apăruseră probleme locomotorii. Chaplin a murit în somn în ziua de Crăciun a anului 1977, la vârsta de 88 de ani.
Anul 1922: Se naște Radu Câmpeanu, om politic român, re-fondatorul Partidului Național Liberal, după reinstalarea în România a unui regim democratic, parlamentar.
Anul 1944: La Teatrul Național din București, are loc premiera comediei "Iată femeia pe care o iubesc" de Camil Petrescu.
Anul 1945: Sub presiunea sovietică și în condițiile când țara era ocupată de armata roșie, iar Stalin trimisese la București un emisar special pentru a-l determina pe regele Mihai să schimbe guvernul, prim-ministrul României, generalul Nicolae Rădescu, și-a prezentat demisia. De acum, putea fi numit premier Petru Groza, favoritul Kremlinului.
Anul 1953: Premieră în biologie: americanii James D. Watson și Francis Crick descoperă structura chimică a ADN-ului. Anunțul formal a fost publicat în revista Nature.
Anul 1953: Se naște principesa Irina a României, fiica regelui Mihai. Până în 2013 aceasta se afla a cincea pe linia succesiunii la șefia Familiei Regale române, conform noului Statut al Casei Regale, din 30 decembrie 2007. Dar, după problemele sale din Oregon, a fost exclusă din Casa Regală și i s-a retras titlul de principesă a României.
După moartea fostului rege, fiica cea mare a acestuia, acum Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Principesa Margareta, i-a oferit înapoi titulatura de principesă, cât și dreptul de a fi inclusă în linia succesorală.
Unii comentatori observă că asemenea ofertă nu i s-a făcut și nepotului MS Margareta, ex-principele Nicolae, exclus și el din casa regală, în condiții neclare pentru opinia publică.
Anul 1970: Membrii echipajului navetei spațiale americane Apollo 12, împreună cu soțiile lor, au întreprins o vizită la București.
Anul 1986: Pe o stradă din Stockholm, este asasinat noaptea prim-ministrul suedez, social-democratul Olof Palme. Faptul s-a produs în timp ce premierul se întorcea de la un cinematograf, pe jos și fără gardă, împreună cu soția.
Împușcătura a fost mortală. O a doua împușcătură a lovit-o pe soția premierului, care însă a supraviețuit după îngrijiri medicale. Asasinul nu a fost prins niciodată și nici motivele actului criminal nu au fost clarificate.
Anul 1987: Moare Anny Ondra, actriță germană de origine cehă. Timp de mulți ani, era considerată imbatabila divă a cinematografiei europene.
Anul 1993: A avut loc premiera spectacolului "Richard al III-lea", la Teatrul Odeon din București, sub semnătura regizorului Mihai Măniuțiu. În istoria teatrului românesc de după 1989, acesta este considerat un spectacol de referință.
Anul 1997: Fostul rege al României, Mihai I, a revenit din exil, fiind pentru prima dată după 1989 când intrarea sa în România este acceptată atât de autorități, cât și de toate formațiunile politice. Mihai I a reprimit pașaportul românesc.
Anul 2013: Papa Benedict al XVI-lea abdică de la funcția de suveran pontif, urmând a se desfășura ceremonia alegerii viitorului papă.
Alte evenimente:
În Spania, se serbează Dia de Andalucía – ziua Andauziei.