Anul 272: Se naște viitorul împărat roman Constantin cel Mare, susținătorul creștinătății ortodoxe.
Anul 1470: Ștefan cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în încercarea de a scoate de sub influența otomană Țara Romanească și de a-l îndepărta pe domnitorul Radu cel Frumos de la tron.
Anul 1477: Papa Sixtus al IV-lea aprobă înființarea unei universități în Uppsala, Suedia. Este cea mai veche universitate existentă din Scandinavia.
Anul 1594: Henric al IV-lea este încoronat rege al Franței, punând astfel bazele dinastiei Bourbonilor, care va dăinui peste două secole, până la revoluția franceză (1789) și ulterior, pe durată scurtă, pe timpul restaurației.
Anul 1617: Suedia și Rusia încheie Tratatul de la Stolbovo punând capăt Războiului ingrian, care avea să închidă accesul Rusiei la Marea Baltică. Dar Rusia urmează să recâștige acest acces, sub Petru cel Mare, care urmează chiar să edifice un superb port la această mare, spre a lega Rusia de Europa.
Îmi permit să observ că Petru cel Mare, cel mai apreciat țar al Rusiei de odinioară, era un pro-european convins, unul care a reușit să adopte în țara sa multe din cutumele europene, care a edificat un oraș nou în stil european și chiar propriul palat l-a înălțat după conceptul celor existente deja în Franța.
Manifestările anti-europene ale unor lideri ai Rusiei de astăzi încalcă brutal tradițiile și valorile cultivate de cei mai luminați înaintași ai poporului rus.
Anul 1626: Un edict promulgat de cardinalul Richelieu interzice practicarea duelurilor, pe considerente îndeosebi religioase, bazate pe Porunca a 6-a din Decalog: „să nu ucizi”. Dar duelul nu duce numai la crimă, ci și la „spălarea onoarei” celui lezat, pentru care predecesorii noștri nu prea găseau altă alternativă.
În plus, duelul a fost întotdeauna și un instrument politic, fie pentru eliminarea celor incomozi, fie numai pentru a-i speria. Letală sau nu, practica duelurilor a mai continuat multă vreme după interzicerea ei de către un cardinal francez.
Duelul, prin tragismul său și adesea printr-un deznodământ fatal, nu putea însă să nu sensibilizeze simțurile și imaginația artiștilor de tot felul: pictori, romancieri, dramaturgi, compozitori. Aș aminti opera Cavalleria Rusticana de Mascagni sau poemul Evgheni Oneghin de Pușkin, scris parcă anume ca să prevestească sfârșitul tragic al autorului însuși – Pușkin a murit într-un duel celebru, apărând onoarea soției sale.
S-au scris cărți pe marginea duelurilor celebre și s-au turnat filme. Dar evenimentele reale depășesc uneori fantezia autorilor de cărți și filme. Mi-aș permite să rememorez câteva, tocmai dintre cazurile reale:
- Duelul marelui pictor francez impresionist Edouard Manet și criticul de artă Duranty, care îi criticase creația (1870). Simțindu-se ofensat, pictorul l-a pălmuit pe critic, iar acesta i-a aruncat mănușa. Au ales săbiile, iar impresionistul Manet l-a luat ca martor pe scriitorul Emil Zola. De la început, Duranty a căzut rănit la piept. Deși rana nu era chiar letală, Manet a considerat onoarea salvată, dar pentru o vreme nimeni n-a îndrăznit să mai critice impresionismul.
- Memorialiștii mai amintesc de cazul fostului președinte american Andrew Jackson, despre care se spune că ar fi fost implicat, de-a lungul vieții, în peste 100 de dueluri. Multe din ele au fost inițiate în apărarea soției sale, Rachel, care era ținta multor zvonuri răutăcioase și era frecvent ridiculizată.
Principala țintă a răutăcioșilor era acuzația de bigamie la adresa soției președintelui, care s-a căsătorit cu aceasta fără știe că divorțul de primul soț nu fusese finalizat. Jackson l-a provocat la duel pe acel prim soț dar a căzut rănit, din primul foc (1806).
Chiar și rănit, Jackson nu s-a lăsat. A reușit să mai tragă un foc, ucigându-l pe primul soț al soției sale.
- Nu scap din vedere paralela cu un caz autentic în România: soția generalului Ion Antonescu, doamna Maria Antonescu, fusese şi ea acuzată de bigamie, întrucât și în cazul ei, divorțul de primul soț nu fusese transmis la starea civilă în termenul legal. Deci nu era finalizat.
Dar vremurile sunt altele. Antonescu n-a chemat pe nimeni la duel. A angajat un avocat valoros (se numea Mihai Antonescu, iar asemănarea de nume este coincidență), care a apărat cauza, salvând onoarea soției generalului pe calea justiției.
După preluarea puterii, generalul Antonescu l-a numit pe tizul său, cel care apărase onoarea soției, în postul de prim ministru ad interim în Guvernul României. A guvernat până la 23 august 1944.
- Alt caz celebru ne trimite în anul 1804, când fostul secretar al trezoreriei americane, Alexander Hamilton, l-a provocat la duel pe cel de-al treilea vicepreședinte al SUA, Aaron Burr. Relația lor conflictuală era mai veche și pornea de la aspirațiile politice ale fiecăruia.
Cei doi s-au duelat în Weehawken, New Jersey. Hamilton a fost împușcat în abdomen și a murit a doua zi. Moartea sa a dezlănțuit un scandal, iar cariera politică a lui Burr a luat sfârșit.
Anul 1711: Se naște Constantin Mavrocordat, viitor domnitor al Țării Românești și al Moldovei (alternativ).
Anul 1861: Trupele rusești trag asupra unei mulțimi din Varșovia care protesta la adresa ocupației ruse. Sunt uciși cinci protestatari.
Anul 1866: A apărut la București revista "Sărsăilă" (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orășanu, continuată cu revista "Nichipercea", care a preluat de la „Sărsăiă” numărătoarea anilor și a apariției fiecărui număr nou.
Anul 1881: Prințul Wilhelm al Prusiei se căsătorește la Berlin cu Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein. Cei doi sunt viitorul împărat german Wilhelm al II-lea și împărăteasa Augusta, ale căror politici vor împinge țara spre Primul Război Mondial.
Anul 1882: Premieră teatrală: la Gimnaziul român din Brașov, are loc reprezentarea primei operete românești: "Crai nou", de Ciprian Porumbescu.
Anul 1887: Moare compozitorul rus Alexandr Porfirievici Borodin, autor al unor importante compoziții simfonice și membru al echipei muzicale „grupul celor cinci”, alături de Balakirev, Rimski-Korsakov, Musorgski și Cesar Cui.
Borodin este cunoscut în special pentru simfoniile sale, cele două cvartete de coarde, poemul simfonic „Stepele din Asia Centrală” și, mai ales, binecunoscuta operă Cneazul Igor.
Anul 1898: Regele George I al Greciei supraviețuiește unei încercări de asasinat.
Totuși, la 15 ani după această primă tentativă și la două săptămâni înainte de aniversarea a 50 de ani de domnie, George I este cu adevărat asasinat și moare la 18 martie 1913, în timpul primului război balcanic.
Anul 1920: Moare Alexandru D. Xenopol, economist, filosof, istoric, scriitor român. Este considerat unul in cei mai importanți istorici români, alături de elevul său, Nicolae Iorga. Merită citat un fragment, prin care se prezintă cititorilor, în lucrarea „Istoria ideilor mele”:
„Sunt născut în 23 martie 1847 în Iași, mahalaua Păcurari, în niște case de zestre ale mamei mele (...). Tatăl meu Dimitrie se trăgea din o veche familie anglo-saxonă, după tată Brunswick, după mamă Smith. El a rătăcit în tinerețe, în urma unei dureri sufletești, prin Suedia, pe mare până la Constantinopole, de unde venise la Galați. Aici fu botezat de colonelul Schelety, tatăl generalului Carol Scheleti, care-i dădu numele de Dimitrie și-i schimbă totodată și familia din Brunswick în Xenopol, adică străinul”.
Anul 1926: Moare Elena Teodorini, mezzo-soprană română, cea dintâi personalitate din țara noastră care s-a afirmat pe marile scene ale lumii în domeniul canto-ului. A cântat pe scena celebrei opere Scara din Milano pretențiosul rol al Margheritei din opera Faust de Charles Gounod.
Primul spectacol de la Scala a fost debutul unei cariere fulminante, desfășurată în întreaga lume. A cântat alături de personalitățile cele mai notabile din arta cântului în epoca sa.
Anul 1932: Premieră științifică: Revista Nature a publicat un articol de James Chadwick prin care acesta descrie, în premieră mondială, existența neutronului.
Anul 1933: Clădirea Reichstag-ului german din Berlin a fost distrusă într-un incendiu, moment-cheie în preluarea puterii de către naziști în Germania. Ei n-au pregetat să acuze o mână criminală și persoane incomode politic, pentru a scăpa de ele.
Anul 1936: Moare cercetătorul fiziolog rus Ivan Pavlov, cel care a studiat reflexele condiționate.
Anul 1938: A fost promulgată noua Constituție a României, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea și se decidea sfârșitul regimului parlamentar.
Anul 1940: Alt succes științific: biochimiștii americani Martin Kamen și Sam Ruben descoperă izotopul carbon-14.
Anul 2015: Moare Boris Nemțov, politician rus de opoziție, fondator al mișcării politice de opoziție "Solidarnosti", din Rusia.
În anii ‘90, Boris Nemțov a fost unul dintre apropiații președintelui Boris Elțin, chiar unul dintre arhitecții reformelor economice din Rusia. Sunt informații că Elțin l-ar fi avut în vedere pe Nemțov pentru succesiunea la funcția de președinte al Federației Ruse, însă în cele din urmă s-a oprit asupra lui Vladimir Putin. Inițial, Nemțov a salutat opțiunea Putin, dar, când a văzut cum evoluează politica lui Putin, a devenit un opozant important al celui care – între timp – a devenit președinte al Federației Ruse.
Nemțov a fost un critic dur al intervenției țării sale în Ucraina și al anexării Crimeii. În acest context, el a fost asasinat la 27 februarie 2015, chiar în apropierea zidului Kremlinului, în timp ce desfășura pregătiri pentru un marș anti-guvernamental. Nici astăzi nu se cunosc detalii privind numele asasinului și explicația oficială a celor petrecute.
Cazul Nemțov se înscrie pe lunga listă a diferitelor morți suspecte, din rândul celor care încearcă să facă opoziție în Rusia.
Alte evenimente, marcante în ziua de 27 februarie:
- Ziua Internațională a Ursului Polar
- Ziua națională a Republicii Dominicane. La 27 februarie, dominicanii sărbătoresc independența țării.