Anul 197: Împăratul roman Septimius Severus l-a învins pe uzurpatorul Clodius Albinus în bătălia de la Lugdunum, cea mai sângeroasă bătălie purtată vreodată între unități ale armatei romane.
Rămas la domnie fără incomodul rival, Septimius Severus și-a întărit autoritatea imperială, a transformat Mesopotamia în provincie romană (197–199), iar în Dacia a reușit o remarcabilă înflorire economică și edilitară. În anul 203, latinitatea recunoscătoare i-a înălțat la Roma cunoscutul arc de triumf al împăratului, construit în întregime numai din marmură.
Anul 1473: Se naște savantul polonez Nicolaus Copernicus, matematician, astronom și teolog catolic. Fără să combată fățiș susținerile personalului clerical teologic, Copernic a formulat propriul model al universului heliocentric, în centrul căruia plasa mai curând Soarele, nu Pământul, probabil după ideile astronomului grec antic Aristah din Samos, care sugerase un astfel de model cu aproximativ optsprezece secole mai devreme.
Evitând să provoace conflicte fățișe cu Biserica, Copernic reușește să publice totuși lucrarea „De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluțiile sferelor celeste), care s-a constituit într-un eveniment major în istoria științei, declanșând Revoluția Copernicană, odată cu un nou concept despre Univers și aducând o contribuție de pionierat la Revoluția științifică.
Anul 1743: Se naște Luigi Boccherini, viitor compozitor italian și cunoscut în întreaga lume, mai ales, datorită unui superb menuet, a cărui temă melodică a cuprins cvasi întreaga planetă, impresionată de vivacitatea exprimării, de ritmul săltăreț al compoziției și de o simplitate care o face accesibilă aproape oricui.
Dacă cineva nu-și amintește despre ce este vorba, îl poate asculta de aici. Merită.
Anul 1797: Presat de Napoleon Bonparte, Papa Pius al VI-lea nu reușește să reziste și cedează Franței de bună voie regiunile Avignon, Romagna, Bologna, Ferrara și Comtat Venaissin. Acest succes diplomatic i-a permis lui Bonaparte să-și retragă grosul armatei din Italia și să pornească în marș forțat prin Tirol, spre Viena, îngrozindu-i pe austrieci.
De ce îngrozindu-i? Pentru că, sărmanii de ei contau că luptele din Italia îi vor decima și obosi trupele lui Bonaparte iar ele, când colo, nici măcar nu și-au șifonat pantalonii și tunicile – cum se exprima foarte plastic memorialistul Emil Ludwig.
Anul 1800: Primul consul Bonaparte se stabilește în palatul regal Tuileries din Paris, deloc potrivit pentru un revoluționar. Pentru cine avea urechi de auzit, era un semnal clar că prim-consulatul ia sfârșit și că se apropie cu pași rapizi Imperiul.
Anul 1819: Exploratorul britanic William Smith descoperă Insulele Shetland de Sud și le anexează în numele Regelui George al III-lea.
Deși neospitaliere, din cauza climatului dur din zona Antarcticii, unde sunt ele situate, insulele găzduiesc astăzi numeroase stații de cercetare științifică, aparținând mai multor țări, chiar dacă Regatul Unit încă le mai revendică, probând că fac parte din Teritoriul Antarctic Britanic.
De altfel, insulele mai sunt revendicate și de guvernul din Chile (ca parte a provinciei Antártica Chilena), precum și de guvernul din Argentina (ca parte a provinciei Tierra del Fuego). Din fericire, sunt pretenții teritoriale exprimate doar pașnic și diplomatic.
Anul 1836: Regele William al IV-lea al Regatului Unit semnează documente oficiale prin care se stabilește autoritatea sa asupra provinciei Australia de Sud.
Anul 1843: Se naște la Madrid Adelina Patti, o viitoare voce de aur, care va fi cea mai de seamă soprană de coloratură a secolului al XIX-lea și, după unii, chiar a tuturor timpurilor.
Apreciată pentru puritatea glasului său, pentru formația de înaltă clasă și pentru întinderea uniformă a registrului vocal, Adelina Patti a debutat pe scenă încă de la vârsta de 7 ani, când a cântat pretențioasa arie „Casta Diva” din opera Norma de Bellini.
Este o arie, pe care, de obicei, își permit s-o abordeze doar interpretele experimentate și bine pregătite în școli.
Anul 1866: A apărut lucrarea cercetătorului Gregor Mendel „Cercetări asupra plantelor hibride”, în care sunt formulate legile fundamentale ale eredității (legile lui Mendel).
Anul 1876: Se naște, la Hobița, nu departe de Târgu Jiu, Constantin Brâncuși, viitor sculptor român, personalitate marcantă a sculpturii mondiale din scolul XX, membru post mortem al Academiei Române.
Da, stimați cititori, marele Brâncuși a ajuns numai post mortem membru al Academiei. Ante mortem, adică atunci când încă mai era în viață, nu s-a bucurat de prea multă onoare în țara sa. Să știe că primăria a încercat să distrugă, sau măcar să reamplaseze undeva, într-un colț mai discret, celebra astăzi Coloana Infinitului, sub pretext că „n-are niciun chichiț”.
Puțină lume știe cum a plecat Brâncuși la Paris, unde Franța i-a oferit o bursă de studii. A plecat înjurând neaoș românește, după ce comisia de recepție a Muzeului Militar i-a refuzat plata unei lucrări (bustul doctorului Carol Davila), sub pretext că „nasul cade strâmb”, iar „epoleții nu au proporțiile prevăzute în Regulament”.
O spune chiar el, într-o scrisoare trimisă de la Paris unui prieten din țară: „Am înjurat, curat românește, toată comisia, m-am lipsit de bani, am trântit ușa cu năduf și dus am fost!”.
Acum câțiva ani, mai exact în mai 2018, o lucrare a lui Brâncuși, întitulată „La Jeune Fille Sophistiquée” (Tânăra fată sofisticată), s-a vândut la o licitație din New York la prețul fabulos de 71.000.000 dolari SUA, plătit de un colecționar, fără să clipească.
Anul 1878: A fost semnat, la San Stefano, Tratatul de pace ruso–turc, care încheia războiul dintre cele două puteri, recunoștea independența României și ceda Rusiei Dobrogea, parte componentă a Imperiului Otoman, până la acea dată.
Pe de altă parte, în baza unor înțelegeri directe între împăratul Alexandru al Rusiei și domnitorul Carol al României, cea dintâi îi ceda acesteia din urmă toată Dobrogea de la sud de gurile Dunării, la schimb cu partea Basarabiei aflată în componența României din anul 1856 și situată la nordul fluviului (județele Cahul, Ismail și Bolgrad).
Dobrogea prezenta un mare interes turistic, dar și posibilitatea dezvoltării unui mare port la Marea Neagră, Constanța. Tot din inițiativa regelui Carol I și cu sârguința inginerului Anghel Saligny – un specialist de excepție – a fost instalat un pod peste Dunăre, lângă Cernavodă și o cale ferată peste Bărăgan, menită să lege Constanța și practic Dobrogea toată cu capitala și, prin rețeaua de cale ferată, cu întreaga Europa.
Anul 1884: Sudul Statelor Unite este lovit de 60 tornade violente, care s-au constituit în cele mai mari focare de tornade din istoria SUA.
Anul 1913: Premieră absolută: Pedro Lascuráin devine președinte al Mexicului și rămâne în funcție fix 45 de minute, după care își dă demisia. Acesta este cel mai scurt mandat pe care l-a avut vreodată un președinte de țară, în istoria lumii.
În dimineața acelei zile, generalul Victoriano Huerta a dat o lovitură de stat, răsturnându-l de la putere pe președintele Madero. Ministrul de Externe Pedro Lascuráin a fost unul dintre cei care l-au convins pe Madero să demisioneze, în timp ce era ținut prizonier la Palatul Național și l-a convins că își pune viața în pericol, dacă refuză.
Pentru a da loviturii de stat o oarecare aparență de legalitate, Huerta l-a pus pe Lascuráin să preia președinția, pentru ca, ulterior, chiar el, Huerta, să devină salvatorul patriei, preluând președinția nu de la cel înlăturat prin lovitură de stat, ci de la Lascuráin, care s-a retras de bună voie, demisionând la 45 minute după ce a fost instalat și, de bună seamă, ca să-și ajute prietenul Huerta.
Anul 1954: Moment istoric: transferul Crimeii, în cadrul URSS. Biroul Politic al Uniunii Sovietice dispune transferarea unei regiuni care cuprinde peninsula Crimeea, din componența RSFS Rusă în componența RSS Ucraineană.
Un simplu act administrativ, despre care nu și-a închipuit nimeni atunci ce conflict de proporții va putea declanșa acesta în timp, cu riscul degenerării într-un al Treilea Război Mondial.
Anul 1964: România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a ONU, însărcinată cu elaborarea principiilor de drept internațional referitoare la relațiile prietenești de cooperare între state.
Asta-i situația: comisie avem, principiile de drept au fost elaborate, relațiile prietenești evoluează așa cum le vedem, iar pace avem din ce în ce mai puțină.
Anul 1970: La București, a avut loc adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. Președinte de onoare al Academiei a fost ales, cu majoritate de voturi, chiar șeful statului de atunci, Nicolae Ceaușescu, căruia îi plăcea să fie copleșit cu titluri academice și onoruri.
Anul 1986: URSS lansează primul element al Stației Spațiale Mir, misiune încheiată la 23 martie 2001.
Anul 1992: În Coreea de Sud, a intrat în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea și cooperarea între Nord și Sud (semnat la 13 decembrie 1991). A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea. Super! Mai ales asta, cu zona denuclearizată!
Anul 2005: Cel mai mare cinematograf din sud-estul Europei, Movieplex, s-a deschis în complexul comercial Plaza România din București.