Ziua 653 de război a început cu o alertă de atac aerian în împrejurimile Kievului, după ce în cursul nopții capitala Ucrainei a fost vizată de șase atacuri cu rachete rusești.
Apărarea aeriană ucraineană a doborât 14 din cele 19 rachete lansate de Rusia în timpul unui atac aerian de vineri dimineață. Doi civili au fost ucis, iar alți patru au fost răniți. A fost pentru prima dată când Rusia a lansat atac cu bombardiere strategice după o pauză de 79 de zile.
Atacurile vin după ce se pare că Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a aruncat în aer două porţiuni de cale ferată în Bureatia, o regiune din Extremul Orient rus, situată la 4.500 de kilometri de frontiera Ucrainei, în nopţile de 29 spre 30 noiembrie şi de 30 noiembrie spre 1 decembrie. Una era în Tunelul Besolov, cel mai lung din Rusia, cealaltă pe un pod de 35 metri înălţime. FSB a arestat un cetățean din Belarus în legătură cu aceste incidente.
Pe fondul limitării ajutorului militar american, Ucraina a convenit cu două companii americane să producă în comun obuze de artilerie vitale de 155 mm. Este, însă, un proiect pe termen lung, întrucât implementarea acordului va dura ani, însă Zelenski a anunțat că Ucraina nu vrea să se bazeze doar pe ajutorul militar aliat şi îşi propune să devină un donator de securitate pentru vecini în viitor.
UE e pe cale să acorde statelor membre puterea de a opri importurile de gaze din Rusia şi Belarus pentru a-şi proteja interesele vitale de securitate.
În schimb, șeful companiei naţionale de gaze din Republica Moldova, Moldovagaz, a propus să preia transportul livrărilor gigantului rus care trec prin Ucraina, dacă Kievul decide să nu reînnoiască un contract de tranzit ce expiră anul viitor. Gazprom controlează 50% plus unu din Moldovagaz, în timp ce guvernul Moldovei deţine doar 35,6% din acţiuni, iar 13% sunt deţinute de regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.
Iar Vladimir Putin a confirmat oficial că va candida din nou la alegerile prezidenţiale din martie 2024, ceea ce ar însemna să se menţină la putere cel puţin până în 2030.
Situația pe front
- Bombardiere strategice după o pauză de 79 de zile - Rusia a reluat utilizarea bombardierelor strategice pentru atacuri asupra Ucrainei pentru prima oară în mai mult de două luni, a declarat vineri şeful administraţiei militare a Kievului, Serhii Popko: „După o lungă pauză de 79 de zile, inamicul a reluat atacurile cu rachete de croazieră lansate din aer de bombardiere strategice de tipul Tu-95MS".
- Rachete la Harkov - Mai multe rachete ruseşti au lovit oraşul Harkov, din estul Ucrainei, au anunţat autorităţile locale în noaptea de joi spre vineri, raportând cel puţin un rănit, relatează AFP. "Ocupanţii au lovit Harkov de şase ori", a scris şeful administraţiei militare regionale, Oleg Sînegubov, pe Telegram. Raioanele Holodnohirskîi şi Șevcenkivskîi au fost de asemenea vizate de atacuri, a adăugat el, precizând că, "potrivit primelor informaţii, proiectilele erau rachete S-300. Clădiri de locuinţe au fost avariate.
- Bilanțul atacurilor nocturne - O persoană a fost ucisă și patru rănite în raionul Pavlohrad din regiunea Dnipropetrovsk. Alte două persoane au fost rănite în Harkov, în urma bombardamentelor de joi noapte, au anunțat oficialii ucraineni citați de Kiev Independent. Rachetele rusești care vizau Kievul nu au provocat daune, fiind distruse în timp ce se apropiau, a transmis șeful administrației militare a capitalei, Serhii Popko.
- Apărarea antiaeriană, la datorie - 14 din cele 19 rachete de croazieră și cinci din cele șapte drone iraniene Shahed lansate de Rusia în cursul nopții au fost distruse, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Kievul a fost vizat în șase rânduri de rachete S-300, iar vineri dimineață a fost menținută alerta de atac aerian în apropierea capitalei. Tot vineri a fost identificat un grup de rachete care se îndreptau spre regiunea Dnipropetrovsk.
- Ruinele din Avdiivka - Ministerul britanic al Apărării a difuzat noi imagini din Avdiivka, orașul pe care trupele ruse îl distrug sistematic, în încercarea de a-l cuceri. Avdiivka se află la 17 kilometri nord de Donețk și găzduiește cea mai mare uzină de producere de cocs din Europa.
- Pierderile imense ale Moscovei - Rusia se apropie vertiginos de 340.000 de combatanți uciși în Ucraina, indică cel mai recent bilanț publicat vineri de forțele armate ucrainene:
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Ucrainenii au aruncat în aer cel mai lung tunel din Rusia - Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a aruncat în aer două porţiuni de cale ferată în Bureatia, o regiune din Extremul Orient rus, situată la 4.500 de kilometri de frontiera Ucrainei, în nopţile de 29 spre 30 noiembrie şi de 30 noiembrie spre 1 decembrie, potrivit unei surse din cadrul forţelor de ordine ucrainene. Una era în Tunelul Besolov, cel mai lung din Rusia, cealaltă pe un pod de 35 metri înălţime. FSB a arestat un cetățean din Belarus în legătură cu aceste incidente.
- Şeful spionilor lui Putin, avertisment pentru SUA - Şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a avertizat Statele Unite că sprijinul occidental pentru Ucraina va transforma conflictul într-un "al doilea Vietnam" care va bântui Washingtonul în anii următori. "Ucraina se va transforma într-o "gaură neagră" care va absorbi din ce în ce mai multe resurse şi oameni", scrie Serghei Narîşkin într-un articol publicat în revista SVR. "În cele din urmă, SUA riscă să îşi creeze un 'al doilea Vietnam', iar fiecare nouă administraţie americană va trebui să încerce să facă faţă acestei situaţii", a adăugat el.
- Putin până în 2030 - Vladimir Putin a declarat vineri că va candida din nou la alegerile prezidenţiale din 2024, ceea ce ar însemna să se menţină la putere cel puţin până în 2030. După ce a acordat soldaţilor care au luptat în Ucraina cea mai înaltă distincţie militară, Steaua de aur de erou al Rusiei, Putin a fost întrebat de un locotenent-colonel dacă va candida din nou. Liderul de la Kremlin a confirmat, spunând că da. Până acum, se bănuia că Vladimir Putin va candida din nou, iar informaţia fusese deja transmisă pe surse, dar este pentru prima dată când confirmarea vine direct de la Vladimir Putin. Parlamentul Rusiei a stabilit prin lege săptămâna aceasta data alegerilor prezidenţiale pentru 17 martie 2024.
Alte informații relevante
- Rușii au spart computerele NATO - Statele Unite au pus sub abuzare doi cetățeni ruși care au condus o campanie de spionaj informatic la adresa statelor membre NATO, în interesul Moscovei. Potrivit autorităților de la Washington, operațiunile erau conduse de gruparea Star Blizzard, cunoscută și sub numele de Grupul Callisto, entitate asociată cu altă organizație a hackerilor ruși, Center 18. Star Blizzard are legături cu o unitate a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) aflată în spatele mai multor atacuri online asupra țărilor NATO, scrie Politico. Cei doi cetățeni ruși sunt acuzați de conspirație pentru comiterea de infracțiuni cibernetice și fraudă online împotriva SUA și riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare. Amploarea atacurilor cibernetice ale Rusiei asupra agențiilor guvernamentale americane încă nu este cunoscută.
- Kievul va produce obuze americane - Ucraina a convenit cu două companii americane să producă în comun obuze de artilerie vitale de 155 mm, a declarat joi un oficial ucrainean. Cererea de cartuşe de artilerie de 155 mm a crescut vertiginos în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. SUA şi aliaţii au trimis la Kiev peste două milioane de cartuşe şi urmăreau să mărească producţia pentru a reumple stocurile epuizate. Implementarea acordului va dura ani. Preşedintele Volodimir Zelenski spunea miercuri că Kievul nu vrea să se bazeze doar pe ajutorul militar aliat şi îşi propune să devină un donator de securitate pentru vecini în viitor.
- Războiul dă de lucru în SUA - Confruntat cu o importantă rezistenţă politică faţă de continuarea ajutorului pentru Ucraina, guvernul SUA foloseşte acum argumente economice în campania pentru menţinerea asistenţei pentru Kiev. După întâlnirea sa de joi de la Washington cu omologul britanic David Cameron, secretarul de Stat Antony Blinken a insistat că războiul "creează mai multe locuri de muncă americane, mai multă creştere economică" în SUA. "Dacă ne uităm la investiţiile pe care le-am făcut (americanii - n.red.) în apărarea Ucrainei pentru a face faţă acestei agresiuni, 90% din asistenţa de securitate pe care am furnizat-o s-a cheltuit de fapt aici în Statele Unite, cu producătorii noştri", a mai spus Blinken.
- Bulgaria oferă rachete sovietice - Comisia de Apărare a parlamentului bulgar a aprobat joi furnizarea de sisteme de apărare aeriană vechi Ucrainei, precum și asistență pentru pregătirea piloților ucraineni de avioane F-16. Reprezentanții a trei partide politice propun ca Bulgaria să-i ofere Kievului sisteme portabile de apărare aeriană și rachete antiaeriene de diferite tipuri din generații vechi. Potrivit Novinite, ajutorul va include și rachete S-300 de producție sovietică. Comisia a aprobat și instruirea piloților ucraineni de F-16 și punerea la dispoziție a spațiului aerian al țării pentru zborurile lor de antrenament. În plus, Sofia va pregăti până la patru companii de infanterie sau mecanizate dintr-un număr total de 160 de soldați ucraineni pe an. Proiectul va fi trimis spre aprobare în plenul parlamentului, iar până în februarie Ministerul bulgar al Apărării ar trebui să pregătească lista cu echipamentele ce vor fi trimise Kievului.
- Restricții în UE pentru gazele rusești - Uniunea Europeană este pe cale să acorde statelor membre puterea de a opri importurile de gaze din Rusia şi Belarus, relatează Financial Times. Potrivit unui proiect de text juridic propus de Bruxelles, statele membre ar putea avea autoritatea de a "limita parţial sau, dacă este justificat, complet" accesul la infrastructură pentru operatorii de gaze din Rusia şi Belarus, pentru a-şi proteja interesele vitale de securitate. Negociatorii statelor membre şi Parlamentul European sunt aşteptaţi să aprobe vineri textul preliminar.
- Moldova, o soluție pentru Gazprom - Şeful companiei naţionale de gaze din Republica Moldova, Moldovagaz, a propus să preia transportul livrărilor gigantului rus care trec prin Ucraina, dacă Kievul decide să nu înnoiască un contract de tranzit ce expiră anul viitor. Vadim Ceban a declarat că Moldova ar prefera ca acest contract să fie reînnoit, dar Moldovagaz este pregătită să preia controlul tranzitului de gaze către alte ţări europene. Gazprom controlează 50% plus unu din Moldovagaz, în timp ce guvernul Moldovei deţine doar 35,6% din acţiuni, iar 13% sunt deţinute de regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Moldova nu primeşte în prezent gaz rusesc şi îşi asigură aprovizionarea din alte surse europene, însă regiunea transnistreană se bazează pe livrările Gazprom şi a acumulat datorii de aproximativ 10 miliarde de dolari, pe care Gazprom nu a încercat să le recupereze. Ceban a declarat că, dacă Moldovagaz preia controlul tranzitului gazelor prin Ucraina, Transnistria va trebui să plătească pentru tranzitul de gaze pe care îl primeşte - în prezent 5,7 milioane de metri cubi pe zi.