Experții militari spun că rețeaua subterană vastă pe care Hamas a săpat-o în Fâșia Gaza poate fi un coșmar pentru soldații israelieni și avertizează că acolo pot intra doar forțe speciale, care se pot descurca în spațiul îngust, cu deficit de oxigen și capcane la tot pasul.
În 2013, ofițerul israelian Achiya Klein stătea ghemuit în deșertul de lângă Fâșia Gaza, urmărindu-și echipa care săpa un puț înspre un tunel Hamas, pentru a strecura înăuntru o cameră video, când s-a produs o explozie. „Cea mai mare parte a deflagrației m-a lovit în față și în partea de sus a corpului și m-a aruncat înapoi. Toată misiunea a devenit una de salvare”, povestește el.
Capcana explozivă a rănit șase soldați, printre care și Klein, care a rămas orb. El spune că perioada în care a acționat în unitatea specială pentru tuneluri din cadrul armatei israeliene l-a pregătit pentru această dizabilitate. "E foarte inconfortabil să mergi printr-un tunel și să te simți în largul tău în necunoscut, dar acum fac asta în fiecare zi pe stradă", explică Klein, care la zece ani de la acel episod trăiește în Toronto.
Un coșmar pentru soldați
Experții militari citați de NBC News avertizează că rețeaua extinsă de tuneluri înguste, fără aer și înțesate de capcane, creată de Hamas, poate fi un coșmar pentru soldați, iar multe dintre avantajele tehnologice ultramoderne ale Israelului dispar când militarii coboară sub pământ.
Dispozitivele de vedere nocturnă nu funcționează, comunicațiile între combatanții IDF din tuneluri sunt foarte limitate, iar soldații trebuie să care rezerve de oxigen și măști de protecție chimică.
"E ca și cum ai fi în adâncul apei", spune generalul american în rezervă Mark Schwartz, care a condus coordonarea securității americane în Israel și Autoritatea Palestiniană din 2019 până în 2021.
Militarii care intră în tuneluri își pot pierde repede simțurile, iar unii sunt cuprinși de senzația de vertij. Galeriile se îngustează uneori atât de mult, încât este aproape imposibil să te întorci.
"Am fost în tuneluri și odată ce te-ai dus jos îți pierzi foarte ușor simțul orientării și percepția asupra timpului", spune Daphné Richemond-Barak, profesor asistent la Universitatea Reichman din Israel, care a fondat Grupul Internațional de Lucru pentru Războiul Subteran și autoarea celui mai cuprinzător volum pe acest subiect, "Războiul subteran". "Există consensul că îți trimiți soldații în tunel ca ultimă măsură, poate pentru a salva ostatici", subliniază ea.
În scenariul unei lupte corp la corp, Klein le recomandă celor din unitatea de tunel din IDF să nu se grăbească și să nu-și asume niciun risc.
De când sapă Hamas tuneluri
Militanții palestinieni folosesc cel puțin patru tipuri de tuneluri, potrivit specialiștilor. De-a lungul graniței nordice cu Libanul, Hezbollah a folosit burghie cu vârf de diamant pentru a tăia pasaje în stâncă.
La granița sudică, unde Israel și Hamas sunt în război, tunelurile dinspre Gaza spre Egipt au fost folosite pentru traficul de bunuri. Iar tunelurile către Israel au fost folosite pentru atacarea satelor din statul evreu.
Labirintul de galerii de sub Gaza este cel mai extins, mai complex și mai sofisticat, cu galerii lungi în zig-zag săpate la diferite adâncimi sub centrele urbane. Lungimea lor totală este estimată între 150 și 300 de mile (240-480 de kilometri), dar Richemond-Barak și alți experți spun că aceasta este o speculație.
Locuitorii din Gaza au folosit tuneluri încă din anii '60 pentru contrabandă, dar la acea vreme galeriile erau scurte și superficiale, spune Joel Roskin, profesor de geomorfologie la Universitatea Bar-Ilan din Israel și maior în rezervă al armatei israeliene (IDF).
El arată că solul din Gaza este ideal pentru săpături, ceea ce îl face ideal și pentru crearea tunelurilor. La început, năruirea galeriilor era ceva obișnuit, dar cu timpul Hamas a învățat cum să le consolideze, folosind inițial plăci din lemn, apoi stâlpi din metal și ciment.
Atunci când activa în IDF, Klein vedea cum evoluau tunelurile în timp. El avea pregătire pentru tunelurile ascunse, însă cel despre care echipa lui a descoperit că fusese extins din Gaza în Israel era mult mai adânc și mai întins, cu electricitate și sistem de comunicații. O treabă făcută profesionist, precizează el.
Hamas a folosit prima oară tunelurile pentru a ataca ținte israeliene în 2001, la câteva săptămâni după atentatele din 11 septembrie, când o bombă a fost detonată sub un avanpost israelian.
După retragerea trupelor israeliene din Gaza, în vara anului 2005, Hamas și-a dublat eforturile de dezvoltare a tunelurilor. Organizația a preluat puterea în Gaza în 2006, iar în 2014 a început să folosească tunelurile pentru atacarea Israelului.
Israelienii contraatacă cu "Nevăstuica"
IDF a creat o unitate specială care să pătrundă în tuneluri, să le curețe de inamici și să le distrugă.
Din 2004, forțele speciale Yahalom au o subunitate de comando numită Samur, cuvântul ebraic pentru "nevăstuică". Este formată din oameni extrem de pregătiți militar, dar și capabili să reziste în medii claustrofobice din tuneluri, ca niște "nevăstuici".
Oricât de capabili ar fi în condiții normale de luptă, în subteran totul e mai greu și mulți soldați pot fi cuprinși de panică.
Pentru oameni precum Klein, care a fost comandant al "nevăstuicilor", spațiile strâmte pot fi uneori "plăcute". În 2020, cercetătorii consultați de IDF au arătat că luptătorii ideali pentru a fi trimiși în subteran sunt cei introvertiți și "deconectați".
Un ofițer a explicat că era în căutarea unui soldat "care se poate detașa psihologic de situația respectivă". Iar un soldat care a acționat în tuneluri, intervievat de cercetători, a făcut o comparație cu piloții de vânătoare. "Serios, trebuie să știi să folosești toate echipamentele; e chiar mai complicat decât să pilotezi un avion de luptă."
Un alt soldat a spus că în tuneluri fiecare metru parcurs este "ca și cum ai traversa un deșert timp de o lună".
Cât costă săparea unui tunel
Cu un deceniu în urmă, în mai 2014, Israelul a dejucat o incursiune majoră a Hamas în teritoriul său prin sistemul de tuneluri. Dacă Israelul n-ar fi intervenit, sute de civili ar fi fost uciși, consideră Eado Hecht, analist de apărate la Centrul The Begin–Sadat pentru Studii Strategice.
Israelul a spus că motivul pentru care a lansat un atac în Gaza câteva luni mai târziu a fost distrugerea tunelurilor. Mai întâi, forțele israeliene și-au croit drum către subteran și au eliminat capcanele de la intrări, a povestit Hecht, care a depus mărturie în fața comisiei de anchetă ONU asupra conflictului din 2014 din Gaza. 66 de israelieni și 1.500 de palestinieni au murit atunci.
Soldații au verificat fiecare tunel pentru a găsi mai multe ramificații și intrări. După ce toate galeriile găsite au fost eliberate și trecute pe hartă, au plasat pe poziții între 9 și 11 tone de explozibil în fiecare tunel pentru a le distruge.
Dar Hamas a continuat să sape. După 2014, tunelurile au devenit mai lungi, mai largi și mai adânci decât înainte, spun experții.
IDF estimează că săparea fiecărui tunel de sub Gaza costă în jur de trei milioane de dolari, iar Hecht a spus ONU că muncitorii au fost duși în locurile unde săpau în mașini fără geamuri și ținuți zile la rând în subteran, ca să nu știe unde lucrau.
Tunelurile din Gaza nu sunt destinate civililor, fiind folosite doar de militanții Hamas, spun experții militari.
Noi tuneluri pot fi amenajate acum destul de rapid, iar unii specialiști estimează că se poate avansa câte un metru pe zi cu unelte destul de simple, precum un burghiu manual DeWalt, potrivit maiorului american în rezervă John Spencer, conducătorul Proiectului de Război Urban de la Academia Militară West Point.
În 2021, IDF a anunțat că a distrus peste 100 de kilometri din rețeaua de tuneluri a Hamas. Dar Hamas a făcut la fel ca până atunci: a continuat să sape.
Singura opțiune pe care o mai are Israelul
Hamas a reușit să ia prin surprindere Israelul cu atacul din această lună. Experții în lupte subterane sunt de părere că pe 7 octombrie teroriștii palestinieni au ieșit din tuneluri chiar în apropierea gardului de securitate din jurul Fâșiei Gaza, după care s-au împrăștiat în sudul Israelului.
Folosirea tunelurilor a permis Hamas să-și stocheze din timp armele pe care militanții le-au luat când au atacat. În trecut, Hamas aștepta momentul potrivit înainte de un atac pentru a termina o ultimă porțiune a tunelului, astfel încât intrarea să nu fie expusă.
Richemond-Barak și alți experți bănuiesc că Hamas a reușit cumva să păcălească sau să anihileze bariera de senzori pe care Israel a cheltuit miliarde de dolari pentru a împiedica construirea tunelurilor. Ea citează relatări despre teroriștii care au continuat să apară chiar și după ce armata israeliană a anunțat că securizase zona de lângă Gaza.
Experta precizează că găsirea intrării într-un tunel e ca și cum ai căuta un ac în carul cu fân. IDF a avut nevoie de șase săptămâni pentru a descoperi cinci tuneluri ale Hezbollah în 2018, în timpul unei operațiuni de la granița cu Libanul.
Hecht confirmă: "Cele mai multe dintre reușitele noastre în găsirea și distrugerea tunelurilor din ultimii zece ani au fost prin sustragerea unor hărți sau capturarea personalului implicat în săpături."
De data aceasta, însă, Richemond-Barak nu se așteaptă să mai fie găsite hărți ale tunelurilor, din cauza presiunii de a acționa rapid. Până acum, Israelul s-a limitat la bombardamente.
Cum vor proceda soldații israelieni când vor descoperi un tunel? Roboții care seamănă cu mici camioane sau drone care pot pătrunde printre pereți vor intra mai întâi, pentru a verifica și cartografia ceea ce se află în față, explică Spencer. Dar apoi e treaba luptătorilor.
"Israelul trebuie să cucerească părțile importante - poate nu 100% din sistemul de tuneluri. Trebuie să doboare această infrastructură, în timp ce minimalizează afectarea populației civile", consideră Richemond-Barak.
Iar orice succes poate fi doar unul temporar. "Nu distrugi un tunel; distrugi un segment", precizează Roskin. Ceea ce înseamnă că tunelurile pot fi refăcute.