În dimineața zilei de 4 septembrie, la ora 03:00, forțele Rusiei au desfășurat un nou raid cu drone asupra porturilor Izmail și Reni, aflate pe malul stâng al Dunării, la câteva sute de metri de granița cu România.
Klaus Iohannis, președintele țării, fusese în Deltă, cu câteva ore înainte de atacuri, nefăcând nicio referire la situația tensionată din zonă și la pericolul în care trăiesc peste opt sute de cetățeni români, în satele de pe malul Dunării.
„Raidul a durat peste două ore. Bombardamentele au început în jurul orei 3 dimineața și s-au terminat pe la 05:20. S-au trezit și copiii. Au fost câteva lovituri puternice”, a declarat Florin Tudor Pascale, preotul din comuna Ceatalchioi, pentru spotmedia.ro.
VIDEO. O filmare, postată pe rețelele sociale, arată posibila explozie a dronei rusești pe teritoriul României – Sursa: Odesa Info/ Telegram
Localitatea situată în nordul Deltei Dunării se află la 8 km în linie dreaptă de orașul Izmail, Ucraina, vizat de atacurile rusești.
În administrarea comunei Ceatalchioi se află și satul Plauru, situat pe malul drept al fluviului, la trei sute de metri de portul din țara vecină, atacat de ruși.
„Potrivit serviciului ucrainean de pază a frontierei de stat, noaptea trecută (noaptea de 3 spre 4 septembrie - n.red.), în timpul unui atac masiv al inamicului în apropierea portului Izmail, dronele rusești au căzut și au detonat pe teritoriul României”, se arată într-o declarație oficială făcută de Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina.
Câteva ore mai târziu, oficialii de la Kiev au dat publicității și o imagine în care se observă o explozie despre care ei susțin că s-ar petrece pe malul românesc al Dunării.
Teoria amenințării directe
Ar fi pentru a doua oară când Rusia încalcă spațiul aerian și teritorial al României în urma unei operațiuni militare desfășurate asupra Ucrainei.
Prima dată s-a întâmplat în data de 23 august, la un precedent raid, când cel puțin o dronă a survolat mai multe case și ferme din Plauru, satul românesc aflat pe malul drept al Dunării, vizavi de portul Izmail.
În ambele situații, autoritățile de la București au negat o încălcare a teritoriului, dar comunicatul din data de 4 septembrie, emis de Ministerul Apărării, are anumite nuanțe care trebuie remarcate.
„Ministerul Apărării Naționale infirmă în mod categoric informațiile din spațiul public cu privire la o așa-zisă situație apărută în cursul nopții de 3 spre 4 septembrie, în care drone rusești ar fi căzut pe teritoriul național al României”, se arată în comunicatul oficial, publicat luni, 4 septembrie.
Dar în al doilea paragraf al raportului „infirmarea categorică” e anulată de expresia „Federația Rusă nu a generat amenințări directe la adresa teritoriului național”.
„Structurile cu responsabilități ale Ministerului Apărării Naționale au monitorizat în timp real situația generată de atacurile rusești executate cu drone, atât în cursul nopții trecute, cât și sâmbătă spre duminică, asupra infrastructurii din proximitatea porturilor ucrainene de la Dunăre.
În niciun moment, mijloacele de atac utilizate de Federația Rusă nu au generat amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau a apelor teritoriale ale României”, se precizează în comunicatul Ministerului Apărării.
Violarea teritorială fără intenție, scuzată de Guvernul României?
Din poziția oficială a autorităților române, se înțelege că nu e exclusă situația ca drone sau proiectile rusești să traverseze sau să cadă pe teritoriul României, în mod accidental, dar atâta timp cât operațiunile rusești nu reprezintă o amenințare directă asupra teritoriului național sau a apelor teritoriale nu va exista nicio reacție din partea părții române.
În condițiile prelungirii războiului și pregătirilor pe care le face armata ucraineană pentru a dezvolta unități de apărare antiaeriană speciale pentru porturile dunărene Reni și Izmail, posibilitatea intensificării atacurilor, dar și repetarea „violărilor accidentale” de teritoriu sunt reale.
Românii care locuiesc în apropierea porturilor Reni și Izmail nu au reclamat de această dată intrarea dronelor și explozia lor pe teritoriul României, dar sunt indicii că cel puțin una dintre ele a ajuns pe malul drept al Dunării, într-o zonă nepopulată și cu vegetație abundentă.
Cristian Barna, expert în studii de securitate, susține că guvernele Ucrainei și României ar trebui să facă declarații sincronizate și în care să susțină același lucru.
„Chiar dacă această dronă s-a prăbușit pe teritoriul României, nu ne aflăm în prezența unui atac rusesc asupra țării noastre, deci nu este cazul să discutăm despre măsuri de contracarare sau răspuns ale NATO asupra Rusiei”, a declarat pentru spotmedia.ro Cristian Barna, expert în studii de securitate.
NATO IAMD (Integrated Air and Missile Defence) reprezintă cadrul procedural și operațional care asigură protejarea teritoriului și populației statelor membre împotriva oricărei amenințări sau atacuri aeriene și rachete, a explicat Cristian Barna.
Acest sistem defensiv integrat ia în considerare toate amenințările, inclusiv cele reprezentate de capabilitățile noi folosite de Federația Rusă, de la drone până la rachetele hipersonice, a subliniat expertul în securitate, consultat de spotmedia.ro.
Ce văd ucrainenii nu văd românii
„Întrebarea care se pune e cât de eficient funcționează sistemul NATO IAMD în acea zonă a României, de vreme ce pare că avem <o dronă pierdută> în pur stil caragialesc. După cum rezultă din doctrina NATO, organizația asistă România să dezvolte structuri și echipamente care să facă eficient sistemul defensiv, cu condiția ca România să solicite un sprijin concret în acest sens”, ne-a declarat Cristian Barna.
Din datele venite din teren, reiese că sistemele de apărare ale țării noastre nu pot securiza întregul teritoriu și se întâmplă „accidente”, dar nici nu facem nimic pentru a remedia acest lucru.
Pentru oficialii români e mult mai simplu să spună că nu s-a întâmplat, dar de această dată s-a ajuns în neplăcuta situație ca opinia publică să pună în balanță cuvântul guvernului ucrainean și pe cel al guvernului român.
Diferența e că reprezentanții Kievului au dat publicității o imagine cu explozia dronei pe teritoriul României, imagine prin intermediul căreia a putut fi determinat locul pe hartă în care s-a petrecut incidentul. Partea română nu a venit cu nimic.
Un sentiment de nesiguranță
„Ar fi de dorit un dialog mai clar și declarații de presă sincronizate între România și Ucraina în astfel de situații”, a declarat expertul Cristian Barna.
„Prejudiciul de imagine e dat de faptul că MApN român nu demonstrează cu date de geolocație, poze sau alte dovezi faptul că drona nu a căzut pe teritoriul României, ci oferă opiniei publice doar un comunicat general, ceea ce poate provoca un sentiment de nesiguranță în rândul populației, ce poate fi exploatat inclusiv de Federația Rusă în ce privește războiul hibrid”, a declarat specialistul pentru spotmedia.ro.
Până acum, de la ieșirea Rusiei din acordul transferului de cereale pe Marea Neagră, au existat cinci raiduri ale Kremlinului asupra porturilor Reni și Izmail de la Dunăre, situate foarte aproape de granița cu România.
În cel puțin două situații, conform imaginilor, înregistrărilor video și declarațiilor făcute de martori oculari, drone ale Federației Ruse au intrat în spațiul aerian și au explodat pe teritoriul României.