România și-a doborât propriul record al ponderii energiei produse din surse regenerabile din mixul energetic național. În primele 6 luni ale acestui an, regenerabilele au reprezentat mai mult de 50% din producția totală de electricitate, arată un studiu Ember publicat miercuri.
În acest moment, România poate să crească în continuare producția de energie regenerabilă, dar rețeaua electrică de transport a Transelectrica, în special în Dobrogea și în Banat, nu se dezvoltă în același ritm cu producția de energie.
Contextul european
Prima jumătate a anului 2023 a înregistrat un colaps în UE al producției de electricitate pe bază de combustibili fosili. Eolianul și solarul și-au continuat creșterea, producția de energie solară crescând cu 13% față de aceeași perioadă din 2022, iar energia eoliană cu 5%.
Hidro și nuclearul își revin de la minimele istorice din 2022, deși perspectiva lor pe termen lung este incertă.
Scăderea importanței combustibililor fosili în producția de electricitate a fost determinată în principal de o scădere semnificativă a cererii de energie electrică, pe fondul prețurilor persistente ridicate la gaz, o reducere a producției industriale și pe fondul măsurilor de urgență din timpul iernii trecute.
Era cărbunelui apune
Între ianuarie și iunie 2023, combustibilii fosili au generat 410 TWh în UE, reprezentând 33%, cel mai scăzut procent din 2015 încoace. Scăderea a fost condusă de cărbune (minus 23% în UE în prima jumătate a anului), în timp ce gazul a scăzut cu 13% de la an la an.
În luna mai 2023, cărbunele a stabilit un record, generând mai puțin de 10% din producția de energie electrică a UE.
În șapte țări – Austria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Italia, Polonia și Slovenia – arderea combustibililor fosili a atins cel mai scăzut nivel din acest secol.
Citeşte integral analiza România și-a doborât propriul record al ponderii regenerabilelor în mixul energetic. Cum stau celelalte state UE pe Curs de Guvernare