În acest articol poți descoperi informațiile esențiale despre unele dintre cele mai comune cauze ale accidentului vascular cerebral ischemic. Înțelegerea acestora poate ajuta la prevenirea unui astfel de eveniment nefericit. Discută cu medicul specialist în cazul în care consideri că prezinți factori de risc pentru această urgență medicală.
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic pot fi variate, dar unele dintre cele mai frecvente includ blocarea arterelor, ateroscleroza, tulburările de coagulare a sângelui și alte afecțiuni medicale.
1. Blocarea arterelor: Una dintre principalele cauze ale accidentului vascular cerebral ischemic este blocarea arterelor care alimentează creierul cu sânge. Acest lucru poate fi rezultatul formării unui cheag de sânge în arteră (tromboză) sau poate fi cauzat de un cheag de sânge care călătorește de la o altă parte a corpului până la creier (embolie). Această blocare a fluxului de sânge duce la o reducere a aportului de oxigen și nutrienți către creier, ceea ce poate provoca leziuni și moartea celulelor cerebrale [1].
2. Ateroscleroza: O altă cauză comună a accidentului vascular cerebral ischemic este ateroscleroza, o afecțiune în care pereții arterelor se îngroașă și se întăresc datorită acumulării de colesterol și alte substanțe. Ateroscleroza poate determina formarea de plăci de aterom în artere, care pot îngusta treptat lumenul arterial și pot duce în cele din urmă la blocarea completă a fluxului sanguin către creier [2].
3. Tulburări de coagulare a sângelui: Unele persoane pot avea tulburări de coagulare a sângelui care cresc riscul de formare a cheagurilor de sânge. Aceste tulburări pot fi moștenite sau pot fi rezultatul unei afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul. Dacă un cheag de sânge se formează într-o arteră cerebrală, acesta poate bloca fluxul de sânge și poate duce la accident vascular cerebral ischemic [1].
4. Afecțiuni medicale: Există și alte afecțiuni medicale care pot crește riscul de accident vascular cerebral ischemic. Hipertensiunea arterială, de exemplu, poate provoca deteriorarea arterelor și poate crește riscul formării cheagurilor de sânge. Diabetul zaharat, bolile de inimă și fibrilația atrială sunt, de asemenea, afecțiuni care pot contribui la dezvoltarea accidentului vascular cerebral ischemic [3].
Rolul fibrilației atriale în accidentul vascular cerebral ischemic
Fibrilația atrială este o afecțiune a inimii caracterizată prin puls neregulat și este cel mai frecvent tip de aritmie întâlnit. Această afecțiune poate avea simptome variate, precum palpitații, senzație de bătăi rapide sau neregulate ale inimii, slăbiciune, oboseală și dificultăți de respirație. Diagnosticul se poate realiza prin monitorizarea ritmului cardiac, electrocardiogramă și alte teste specifice [4].
Fibrilația atrială poate crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral ischemic. Acest lucru se datorează formării cheagurilor de sânge în atrii, care pot călători prin vasele de sânge către creier, blocând fluxul sanguin și cauzând un AVC ischemic. Riscul de AVC ischemic la pacienții cu fibrilație atrială este de aproximativ cinci ori mai mare decât la persoanele fără această afecțiune [2].
Tratamentul fibrilației atriale are în vedere controlul ritmului cardiac și prevenirea formării cheagurilor de sânge. Medicamentele anticoagulante precum warfarina sunt adesea prescrise pentru a reduce riscul de AVC ischemic la pacienții cu fibrilație atrială. Aceste medicamente ajută la subțierea sângelui și previn formarea cheagurilor [5].
Factori de risc pentru accidentul vascular cerebral ichemic
Accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă una dintre principalele cauze ale mortalității și morbidității la nivel mondial. Cunoașterea factorilor de risc asociati acestui tip de accident vascular cerebral este esențială pentru prevenție și managementul adecvat al pacienților. Iată câteva dintre cei mai importanți factori de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic:
1. Hipertensiunea arterială: Este cel mai important factor de risc în dezvoltarea accidentului vascular cerebral ischemic. Tensiunea arterială crescută determină o presiune excesivă asupra peretelui arterial, ceea ce poate duce la leziuni și, în final, la formarea cheagurilor de sânge. Controlul tensiunii arteriale prin adoptarea unui stil de viață sănătos și administrarea medicamentelor antihipertensive poate reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral [6].
2. Fumatul: Fumatul contribuie la îngustarea arterelor prin formarea de plăci de aterom, ceea ce poate duce la apariția unui accident vascular cerebral ischemic. Substanțele chimice din tutun afectează și coagularea sângelui, crescând riscul formării cheagurilor de sânge. Renunțarea la fumat este o măsură esențială de prevenție și poate reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral [7].
3. Diabetul și colesterolul ridicat: Diabetul și colesterolul ridicat sunt două afecțiuni care pot duce la depunerea de plăci de aterom pe pereții arterelor, ceea ce poate bloca fluxul de sânge către creier și poate duce la ischemie cerebrală. Controlul glicemiei și scăderea nivelului de colesterol prin adoptarea unei diete sănătoase și administrarea de medicamente corespunzătoare poate reduce riscul de accident vascular cerebral ischemic [2].
4. Sedentarismul și obezitatea: Un stil de viață sedentar, combinat cu o dietă nesănătoasă și exces ponderal, poate duce la apariția obezității. Aceasta crește riscul de accident vascular cerebral ischemic prin creșterea presiunii arteriale și a nivelului de zahăr și colesterol din sânge. Exercițiile fizice regulate și o alimentație echilibrată sunt esențiale pentru menținerea unei greutăți corporale sănătoase și reducerea riscului de accident vascular cerebral [3].
Cunoașterea cauzelor și a factorilor de risc pentru accidentul vascular cerebral ichemic este esențială pentru stabilirea unei conduite adecvate și păstrarea stării de sănătate. Ai grijă de tine și discută cu medicul despre controalele periodice care te pot ajuta să identifici la timp orice eventuală problemă.
Bibliografie
- American Stroke Association. “Ischemic Strokes (Clots).” American Stroke Association, 2019, www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/ischemic-stroke-clots, accesat la 31.07.2023;
- Cedars Sinai. “Ischemic Stroke.” Cedars-Sinai, 2021, www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/i/ischemic-stroke.html, accesat la 31.07.2023;
- Hersh, Erica. “Everything You Should Know about Ischemic Stroke.” Healthline, Healthline Media, 22 Sept. 2017, www.healthline.com/health/stroke/cerebral-ischemia, accesat la 31.07.2023;
- Hui, Channing, et al. “Ischemic Stroke.” NIH.gov, StatPearls Publishing, 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499997/, accesat la 31.07.2023;
- Jaunch, Edward. “Ischemic Stroke: Practice Essentials, Background, Anatomy.” Medscape.com, 28 Mar. 2019, emedicine.medscape.com/article/1916852-overview, accesat la 31.07.2023;
- MedlinePlus. “Ischemic Stroke.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2019, medlineplus.gov/ischemicstroke.html, accesat la 31.07.2023;
- “Stroke - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 20 Jan. 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113#:~:text=An%20ischemic%20stroke%20occurs%20when, accesat la 31.07.2023.