După ce s-a plimbat cu trenul – în cadrul unei călătorii de test – între Gara de Nord și Otopeni, președintele Iohannis a lăudat Cabinetul Orban și a ascultat cum ministrul Bode promite magistrală nouă de metrou și racord la autostradă. Dar nici președintele și nici membrii Guvernului n-au vorbit despre problemele căii ferate pe care au circulat și despre motivele pentru care bucureștenii ar putea evita să o folosească.
Odată ajunși la destinație – după călătoria cu trenul – oficialii au făcut și declarații. Primul care a luat cuvântul a fost ministrul Lucian Bode. Acesta a spus, printre altele, că (deși calea ferată e construită doar în procent de 94% – n.red.) spera ca totul să fie gata în următoarele luni.
În acest fel, călătorii vor putea face cu trenul, de la Gara de Nord la Otopeni, pe cei circa 19,5 km de cale ferată, doar 17 minute, începând cu data de 12 decembrie. În plus, Bode a spus că se pregătesc alte investiții mari - cum ar fi magistrala 6 de metrou și racord la autostrada București Ploiești - astfel încât aeroportul să aibă și alte conexiuni cu Bucureștiul.
Președintele Iohannis a ținut un discurs în care s-a referit la nevoia de infrastructură și la oportunitatea de a lucra cu bani europeni. Totdată, Iohannis a lăudat actualul guvern și l-a criticat pe precedentul (social-democrat - n.red.).
”Am participat la un test pe prima linie de cale ferată nouă construită din 1984 încoace, cum ne-a spus domnul ministru (Lucian Bode – n.red.).
Noi dorim să dezvoltăm Aeroportul internațional și să-i dăm amploare. Dar pentru asta e nevoie să poți ajunge în aeroport în condiții predictibile.
Este evident că în acest ritm vom reuși să modernizăm infrastructura din România. Nu întâmplător am participat, zilele acestea, la inaugurarea de la metrou, de la autostradă ăi acum la testarea acestei căi ferate.
Dezvoltarea insfrastrcturii de transport este fundația pe care se bazează relansarea economică.
Iar pentru a realiza această infrastructură avem o șansă enormă: putem folosi banii europeni care ne sunt puși la dispoziție. Am avut și până acum bani europeni. Doar că voința politică a fost puțină.
În 2016 – 2019 s-a realizat 11% din aceast linie. Iar în niciun an de la venirea guvernului liberal s-a realizat restul”, a preciat Klaus Iohannis.
Ce n-au spus nici președintele și nici reprezentanții Guvernului este că - din cauză faptului că linia de cale ferată dintre București și Otopeni are un singur fir pe bună parte din dinstanță (adică pe mai bine de 12 kilometri din cei 19,5 km, inclusiv pe porțiunea nou-costruită), frecvența cu care vor circula trenurile va rămâne scăzută.
Spre exemplu, recent CFR Călători a anunțat că între Gara de Nord și Otopeni ar putea circula, la început, un tren la circa 50 de minute. Or, e greu de crezut că se vor găsi prea mulți călători dispuși să aștepte atât, în condițiile în care ar ajunge mai rapid la terminale cu alte mijloace de transport, cum ar fi taxiul sau apelând la ride-sharing.
Pasionații de infrastructură susțin că soluții pentru realizarea unei căi duble de rulare există. Și n-ar fi nevoie de construcții gigantice și scumpe, ci doar de refacerea și conectarea la rețea a unor porțiuni de cale ferată existente, dar nefolosite.
Reprezentanții Guvernul nu s-au referit, însă, la aceste posibilități.
De ce s-a investit acum în cale ferată către Otopeni și de ce lucrările de până acum nu sunt suficiente
O cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Henri Coandă exista deja. Doar că parcurgerea ei era o aventură. Mai exact, cine sosea pe aeroport trebuia să se urce, mai întâi, într-un microbuz. Acesta îl aduce pe călător până la o haltă din câmp.
Acolo, în haltă, omul trebuia să aștepte trenul care să îl ducă spre Gara de Nord.
Drumul era incomod. Și dura foarte mult, din cauză că acea cale ferată avea un singur fir. Cu alte cuvinte, era nevoie ca un tren care pleca spre Gara de Nord să ajungă la destinație și să elibereze linia pentru ca o altă garnitură să poată pleca.
Situația era inacceptabilă, în condițiile în care n-ar fi avut pe unde să ajungă la București, în condiții civilizate de călătorie, miile de turiști care să sosească pentru a asista la cele 4 meciuri de la Euro 2020 care sunt programate să aibă loc pe Arena Națională.
Așa că CFR SA a semnat în aprilie 2019 un contract cu firma Porr pentru a dubla acest fir de cale ferată și a permite circulația a două trenuri în paralel.
În plus, în iunie 2019, CFR SA a semnat și contractul pentru un nou segment de cale ferată (cel pe care a călătorit astăzi președintele Iohannis - n.red.), care să scurteze deplasarea pe această rută.
A fost aleasă atunci firma gălățeană Arcada Company SA (ai cărei acționari principali sunt oamenii de afaceri Spiru Mantu și Mihai Humă) pentru a excuta lucrările în valoare de 398 de milioane de lei.
De acești bani, gălățenii urmau să construiască aproape 3 kilometri de cale ferată. Era vorba despre un traseu care să se desprindă din actuala cale ferată dintre Gara de Nord și Aeroportul Henri Coandă și să asigure un drum mai rapid pe această rută.
Din cei aproape 3 kilometri de cale ferată, în jur de jumătate urmau să treacă – pe un viaduct – peste Drumul Național 1.
Potrivit contractului, totul trebuia să fie gata în 14 luni (2 fiind alocate proiectării și 12 execuției căii ferate).
Inițial, CFR Infrastructură avea nevoie ca totul să se termine în 9 luni - adică până în mai 2020 – pentru ca turiștii care urmau să vină la București pentru a asista la meciurile din cadrul Euro 2020 să poată ajunge ușor de la aeroport în oraș.
Dar cum Euro 2020 s-a amânat, lucrările au mai durat. Și - potrivit lui Lucian Bode - s-au mai realizat încă 2 obiective suplimentare.
Citește și: