Summit-ul de la Vilnius, test de rezistență pentru NATO. Ce vrea Ucraina pentru a înfrânge Rusia

Summit-ul de la Vilnius, test de rezistență pentru NATO. Ce vrea Ucraina pentru a înfrânge Rusia

Summit-ul anual al NATO va fi un test de rezistență pentru unitatea și eficiența alianței, în timp ce Kievul dă semne clare că s-a săturat de vorbe și nu poate lupta cu Rusia fără o umbrelă care să-i ofere siguranță.

Joe Biden, Emmanuel Macron, Rishi Sunak, Olaf Scholz și toți ceilalți lideri vor reprezenta cele 31 de state membre NATO la reuniunea din capitala Lituaniei într-un moment important: sâmbătă s-au împlinit 500 de zile de când Rusia a invadat Ucraina.

Europa și Statele Unite au sărit în ajutorul Ucrainei, oferind până în mai 2023 sprijin în valoare totală de 129 miliarde de euro, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Globală.

A fost un efort delicat și inconfortabil pentru cei mai mulți membri ai NATO, dar acum alianța nord-atlantică trebuie să treacă la următorul nivel și să-i transmită Kremlinului un mesaj clar că Occidentul nu-i va permite să acapareze teritorii în Ucraina sau oriunde altundeva în Europa. În același timp, NATO caută să evite intrarea într-un conflict direct cu o putere nucleară ca Rusia.

Aceasta este cea mai mare provocare a summit-ului NATO care se va desfășura marți și miercuri la Vilnius, se arată într-o analiză BBC. Dar mai sunt și altele foarte spinoase, bunăoară unitatea membrilor NATO, vitală pentru soarta Ucrainei.

ADVERTISING

Est-europenii fac presiuni în sprijinul Ucrainei

Principala fractură în sânul alianței este provocată de chestiunea acceptării Ucrainei în NATO. Președintele american Joe Biden a admis că sunt disensiuni în sânul alianței. "Nu cred că există unanimitate în NATO dacă să aducem sau nu Ucraina în familia NATO, în acest moment, în mijlocul unui război", a spus el, arătând că aderarea Ucrainei ar însemna că, "dacă războiul e în curs, atunci toți suntem în război. Suntem în război cu Ucraina, în cazul acesta"

Ucraina a transmis clar ce vrea: un loc egal la masa NATO, cu toate garanțiile pe care le oferă poziția de membru. Conștient că NATO nu poate accepta acum un nou membru cât timp țara e în război, Kievul vrea măcar un semnal clar că Ucraina va fi primită în alianță - "nu doar ca ușa să se deschidă pentru noi, ci că Ucraina va intra", a transmis Volodimir Zelenski, care a evitat să confirme participarea la summit, spre iritarea unor membri NATO, inclusiv Germania și SUA.

Dacă Zelenski nu vine la Vilnius, imaginea asupra unității Occidentului în privința Ucrainei, considerată un mesaj clar al acestui summit la adresa Moscovei, va fi dezastruoasă.

ADVERTISING

Marea problemă este că NATO i-a transmis Ucrainei că aparține alianței încă din 2008, cu mult înainte de invazia Rusiei, iar acum sunt așteptări mari ca NATO să-i ofere Kievului ceva important în schimb.

Surse diplomatice de la nivel înalt din mai multe state-cheie ale NATO au spus pentru BBC că membrii alianței sunt pe deplin de acord că Ucraina face parte din "familia lor", însă rămân divizați asupra detaliilor.

Țările baltice și est-europene care au trăit agresiunea Rusiei empatizează cu Ucraina. Lituania, Letonia, Estonia și Polonia cer primirea rapidă a Ucrainei în NATO după un eventual armistițiu cu Moscova.

Însă deciziile NATO necesită aprobarea unanimă a membrilor, iar Germania, SUA și Marea Britanie sunt mai prudente.

În primul rând, există condiții formale pe care o țară trebuie să le îndeplinească pentru a fi acceptată. "Deși Ucraina merită să facă parte din NATO, avem aceleași preocupări acum ca și în 2008. Trebuie să vedem reforme, o luptă anticorupție și un control mai bun asupra forțelor armate", a spus un diplomat sub protecția anonimatului, adăugând că autoritățile ucrainene au învățat o lecție clară despre corupția din armata rusă care a sifonat miliarde și a slăbit trupele ruse.

ADVERTISING

Unele state NATO se tem, de asemenea, că promisiunea de acceptare a Ucrainei imediat după o eventuală încetare a focului ar încuraja, de fapt, Rusia să evite un armistițiu, prelungind războiul.

În schimb, membrii est-europeni grupați în Formatul București au lansat un apel luna trecută, subliniind că înfrângerea agresiunii ruse este "singurul mod de a restaura pacea și ordinea bazată pe reguli în Europa" și insistă pentru primirea Ucrainei în NATO, amintește The Guardian.

Principala obiecție la cererea celor nouă state ale formatului B9 - România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia - a fost rezumată de fostul ambasador NATO în SUA, Ivo Daalder. "(…) cât timp conflictul continuă, primirea Ucrainei în alianță echivalează cu intrarea la război", a avertizat el.

Cum perspectiva intrării rapide a Ucrainei în NATO nu pare să aibă șanse, există riscul, așa cum a atras atenția fostul secretar-general al alianței, Anders Rasmussen, ca Polonia și statele baltice să formeze un pol separat și să trimită trupe în Ucraina pentru a ajuta forțele Kievului contra rușilor. "Polonezii simt că Europa Occidentală nu le-a ascultat prea mult timp avertismentele despre adevărata mentalitate rusă", a spus acesta.

Principalele direcții de la Vilnius

În aceste condiții, NATO ar putea să se axeze pe trei abordări majore la Vilnius.

  1. Răbdare strategică

Membrii NATO nu vor să preseze Ucraina în faza contraofensivei. Așa cum a spus ministrul britanic de Externe, James Cleverly, "acesta nu este un film de la Hollywood".

"Moscova a avut mult timp să se pregătească pentru această invazie. Și noi ne așteptăm acum ca Ucraina să aibă succese importante în trei sau patru săptămâni? Este pur și simplu nerealist", a spus un ambasador pentru BBC.

"Ucraina încearcă să avanseze în timp ce respectă viețile oamenilor", a comentat un alt diplomat, făcând referire la strategia "carne de tun" pe care o folosește armata rusă.

"Ne punem întrebări în privat despre cât de repede termină Ucraina munițiile? Absolut! Dar e important ca ucrainenii să nu simtă că le respirăm în ceafă", a mărturisit un alt diplomat important.

Una dintre discuțiile importante de la Vilnius va viza industria de apărare și capacitatea sa de a furniza arsenalul necesar Ucrainei, în același timp cu asigurarea capacităților proprii ale statelor membre.

De asemenea, trebuie armonizat ajutorul, care acum e haotic: fiecare membru NATO trimite propriul ajutor militar în Ucraina, punând Kievul să se adapteze la diferite modele de vehicule blindate, tancuri, armament și muniție - nu este chiar cel mai eficient mod de a ajuta.

  1. Formarea "coaliției celor dispuși"

În lipsa foarte probabilă a primii imediate a Ucrainei, un grup de state membre, reunite în jurul Marii Britanii, Statelor Unite, Franței și Germaniei, formează o "coaliție a celor dispuși" să-i dea Kievului garanții de securitate. Membrii mai prudenți, precum SUA, le numesc "asigurări de securitate". Mai multe detalii sunt așteptate în timpul summit-ului.

  1. Convocarea Consiliului NATO - Ucraina

În a doua zi a summit-ului, NATO va conveni asupra convocării unui Consiliu NATO - Ucraina, ceea ce ar fi și mai ciudat dacă Zelenski nu va participa la summit. Ideea unui consiliu ar fi să întărească asocierea Kievului cu alianța, oferindu-i acces la resursele NATO.

  1. Renunțarea la filtrele preliminare pentru acceptarea Ucrainei

NATO va renunța, probabil, la Planul de acțiune pentru aderarea Ucrainei, impus în mod obișnuit, pentru a permite Kievului să evite o parte din procesul pregătitor prin care trec candidații.

Celelalte elemente importante stabilite la Vilnius sunt că niciun membru NATO nu pune la îndoială nevoia de a sprijini Ucraina pe termen scurt, mediu și lung, iar în acest moment Ucraina are un "cec în alb" pentru contraofensivă.

Totodată, poziția NATO este că îi revine Kievului dreptul de a decide când anume sunt întrunite condițiile pentru discuțiile cu Rusia despre încetarea focului, deși unele surse diplomatice au spus pentru BBC că ar putea veni un moment când Occidentul i-ar putea sugera Ucrainei că ar trebui mai bine să obțină o încetare a focului decât să piardă mai multe vieți și să cheltuiască miliarde din banii occidentali într-un război care nu poate fi câștigat.

Însă acum nu este cazul pentru așa ceva, au subliniat sursele.

NATO va trebui să răspundă săptămâna aceasta la o întrebare majoră: dacă face destul pentru ca Ucraina să câștige războiul sau măcar să nu-l piardă. Discuții informale au deja loc în secret între SUA și Rusia. Dacă Ucraina era deja membru NATO, așa cum i s-a promis acum 15 ani, așa ceva nu s-ar fi întâmplat, notează The Guardian.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇