Ziua 501: Kremlinul a ratat toate obiectivele. Atac la podul lui Putin. Amenințare voalată a Rusiei. 500 de copii au murit în război

Ziua 501: Kremlinul a ratat toate obiectivele. Atac la podul lui Putin. Amenințare voalată a Rusiei. 500 de copii au murit în război

Ziua 501 de război a început cu un atac cu rachete al rușilor asupra orașului Lîman, din regiunea Donețk. Loviturile au distrus o casă și un magazin și s-au soldat cu 10 morți și 12 răniți.

După 14 luni de război, Rusia are un bilanț negativ pe toată linia în Ucraina, iar Kremlinul nu a reușit să-și atingă niciunul dintre obiectivele militare, arată o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului. Forțele ucrainene dețin acum inițiativa pe aproape toată linia frontului, în timp ce trupele ruse se străduiesc să-și păstreze pozițiile în teritoriiile pe care le-au ocupat.

Circulația pe podul Kerci din Crimeea a fost oprită în jurul orei prânzului, iar autoritățile ruse au anunțat că sistemul de apărare antiaeriană a doborât o rachetă lansată de Ucraina.

Legiunea pentru Libertatea Rusiei, organizație paramilitară alcătuită din cetățeni ruși care luptă pentru înlăturarea de la putere a lui Putin, a anunțat că va declanșa un nou atac pe teritoriul Rusiei. Liderul grupării a spus că operațiunea va avea loc peste aproximativ o lună și va fi urmată și de alte incursiuni militare.

Iar Germania vrea să amâne intrarea Ucrainei în NATO, la summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, de teamă că acest pas ar putea duce la un război al alianței cu Rusia.

Situația pe front

  • Atac în Lîman - Trupele ruse au lansat duminică, la ora locală 10:00, un atac cu sisteme MLRS în Lîman, localitate de regiunea Donețk. O casă și un magazin din apropierea unor locuințe au fost distruse. 10 persoane au fost ucise și 12 rănite, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko.
  • Bombardament în Kramatorsk - Forțele ruse au atacat orașul Kramatorsk cu rachete. Potrivit poliției din regiunea Donețk, atacul a fost declanșat după miezul nopții de sâmbătă și a distrus trei blocuri, un magazin și o mașină. Primul bilanț nu indică victime.
  • Ucrainenii avansează la Bahmut - Forțele ucrainene avansează lângă Bahmut, în timp ce trupele ruse sunt împresurate în unele zone, a declarat comandantul forțelor terestre ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi. Acesta nu a oferit alte detalii, relatează The Kyiv Idependent.
  • Rusia a ratat tot în Ucraina - Rusia nu și-a atins niciun obiectiv în Ucraina în cele 500 de zile de război, arată o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Forțele ucrainene dețin acum inițiativa și desfășoară o contraofensivă pe aproape tot frontul, în timp ce ocupanții sunt concentrați complet pe încercarea de a păstra teritoriile ocupate temporar. Sprijinul occidental a ajutat Ucraina să-și asigure independența, dar acum forțele Kievului trebuie să înfrunte provocarea de a recupera un teritoriu strategic mult mai important. În plus, Ucraina a avut de câștigat de pe urma revoltei lui Prigojin, întrucât retragerea pripită a mercenarilor Wagner din Bahmut a slăbit pozițiile rușilor în zonă și a asigurat succese tactice importante.
  • Dezastrul Rusiei - Bilanțul pierderilor suferite de trupele Moscovei, de la începutul războiului, conform forțelor armate ale Ucrainei include peste 233.400 de militari uciși, 4.074 de tancuri, 4.346 sisteme de artilerie, 315 avioane și 309 elicoptere.

Ce se întâmplă în Rusia

  • Atac la podul lui Putin - Traficul rutier și feroviar în ambele sensuri pe podul Kerci din Crimeea a fost temporar oprit din cauza unui atac cu rachetă al Ucrainei, au anunțat mai multe canale rusești de Telegram. Guvernatorul rus al regiunea Crimeea, Serghei Axenov, a transmis că sistemul de apărare antiaeriană a doborât o rachetă de croazieră. Ulterior, traficul pe pod s-a reluat, relatează Nexta.
  • Atac și în Rostov - O altă rachetă a fost doborâtă în regiunea Rostov din sudul Rusiei, de lângă granița cu Ucraina. Guvernatorul Vasili Golubev a anunțat pe Telegram că nu au existat victime, iar rămășițele rachetei distruse de apărarea aeriană a avariat acoprișurile mai multor clădiri, relatează The Guardian.
  • Gherasimov, scos de la comandă? - Şeful Statului Major General al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, care în decembrie anul trecut a fost numit la conducerea campaniei ruse din Ucraina, ar fi fost îndepărtat de la comanda războiului, potrivit unor bloggeri militari ruşi citaţi de The Moscow Times. Nu există deocamdată vreo confirmare oficială a acestor informaţii. Detalii aici.
  • Urmează un nou raid în Rusia - Legiunea pentru Libertatea Rusiei, organizație paramilitară formată din cetățeni ruși care luptă pentru înlăturarea de la putere a lui Putin, a anunțat că va declanșa un nou atac pe teritoriul Rusiei. "Va fi o nouă surpriză în următorea lună și ceva. Va fi a treia noastră operațiune militară. După aceea va fi a patra și a cincea. Avem planuri ambițioase. Vrem să ne eliberăm tot teritoriul", a spus comandantul grupării, care se prezintă cu indicativul Caesar. Potrivit The Observer, Caesar are 49 de ani, a fost instructor de fitness în Soci și St. Petersburg, iar numele lui real este Maximilian Andronnikov. Acesta a admis că oamenii lui pot acționa cu ajutorul armatei ucrainene, dar când intră pe teritoriul Rusiei ei iau propriile decizii. Acesta a adăugat că vehiculele blindate ale legiunii au fost luate în general din depozitele rusești capturate de Ucraina.
  • Înțelegerea dintre Putin și Prigojin e dubioasă - Statutul acordului dintre Putin și Prigojin care a pus capăt revoltei Wagner este încă "neclar", notează duminică ISW. Comandantul organizației paramilitare, Anton "Lotus" Ielizarov, a declarat sâmbătă că președintele rus a promis că mercenarii nu vor fi judecați, însă motivul pentru care Kremlinul i-a integrat în forțele sale sau i-a exilat în Belarus nu sunt clare. ISW menționează că nu a găsit nicio dovadă că autoritățile ruse exilează sau rețin comandanți Wagner ori luptători care au participat la rebeliune.
ADVERTISING

Alte informații relevante

  • Aproape 500 de copii uciși - Cel puțin 494 de copii au fost uciși de la începutul războiului, a anunțat biroul procurorului general al Ucrainei. De asemenea, mai mult de 1.000 de copii au fost răniți, potrivit Sky News. Regiunea Donețk este locul unde au fost înregistrate cele mai multe victime printre copii. 472 de copii au fost omorâți în regiunea estică a Ucrainei. Procurorii mai susțin că în total au contabilizat 97.314 crime pe parcursul războiului.
  • Manevra secretă a Poloniei - Varșovia a trimis recent Ucrainei cel puțin 10 elicoptere sovietice de atac Mi-24, în cadrul unui transfer secret, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal.
  • Întâlnire surpriză în Ucraina - Volodimir Zelenski și președintele Poloniei, Andrzej Duda, s-au întâlnit în orașul Luțk, din regiunea Volînia (estul Ucrainei). Întâlnirea nu a fost anunțată anterior. Cei doi au participat la o slujbă religioasă la catedrala din localitate, în memoria victimelor masacrului de la Volînia, din Al Doilea Război Mondial, relatează The Guardian. Detalii aici.
  • Biden vine în Europa - Preşedintele american Joe Biden este aşteptat duminică în Marea Britanie, unde se va întâlni cu premierul Rishi Sunak şi cu regele Charles al III-lea, înainte de a participa la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, Lituania, relatează Reuters. Biden şi Sunak se vor deplasa apoi în Lituania pentru a participa la summitul NATO din 11 şi 12 iulie. După summit, Joe Biden se duce la Helsinki, în Finlanda, cel mai nou membru al alianţei militare, pentru a se întâlni cu liderii ţărilor nordice. Detalii aici.
  • Eroii de la Azovstal vor înapoi pe front - Denis Prokopenko, unul dintre comandanţii batalionului Azov care au condus săptămâni întregi rezistenţa în timpul asediului de către trupele ruse a uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol, şi-a anunţat intenţia de a se întoarce pe front împreună cu camarazii săi, după revenirea, sâmbătă, din Turcia în Ucraina, alături de alţi patru luptători şi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Detalii aici.
  • Germania se teme - Berlinul plănuiește să amâne intrarea Ucrainei în NATO, la summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, întrucât se teme că acest pas ar conduce la un război al alianței cu Rusia, scrie The Telegraph.
  • Ucraina se consideră în NATO - Ucraina este membru de facto al NATO și merită să facă parte din alianța nord-atlantică datorită succesului său de a contracara Rusia, a declarat sâmbătă ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, la postul național de televiziune.
  • Kievul cere angajament fără echivoc - Ucraina continuă să insiste asupra unui angajament ferm din partea liderilor alianţei că ţara va fi primită în organizaţie. "La summitul de la Vilnius, ne aşteptăm la o invitaţie şi la un parcurs clare şi fără echivoc de a ne alătura NATO", a declarat ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, pentru agenţia DPA. Acesta a adăugat că, deşi aderarea nu va avea loc peste noapte, se aşteaptă ca NATO să nu mai permită atitudini ambigue.
  • Greșelile de la București trebuie evitate - Oleksii Makeiev a avertizat că greşelile făcute la summitul NATO de la Bucureşti din 2008 nu mai trebuie repetate. La acel summit, Germania îndeosebi, sub conducerea cancelarului de atunci, Angela Merkel, s-a opus unei primiri rapide a Ucrainei în alianţă. "Dacă Ucraina ar fi fost deja membru al NATO în 2014, anexarea Crimeei (peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia - n.r.), războiul din Donbas şi acum războiul de agresiune pe scară largă al Rusiei cu siguranţă nu s-ar mai fi întâmplat", a apreciat ambasadorul ucrainean. "Singura modalitate de a pune capăt agresiunii ruse împotriva Europei este să fie trimis un mesaj puternic de la summitul NATO 2023 (…)", a conchis Makeiev.
  • Amenințare voalată a Rusiei - Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis că liderii NATO ar trebui să discute despre situația centralei nucleare de la Zaporojie la summitul de la Vilnius. Ea a acuzat Ucraina că a provocat daune sistematice centralei. "La urma urmei, marea majoritate a membrilor alianței va fi în zona directă de impact" dacă se întâmplă ceva cu centrala, a scris ea pe Telegram.
  • Cambodgia, apel către Ucraina - Prim-ministrul Cambodgiei, Hun Sen, a îndemnat Ucraina să nu folosească bombe cu dispersie, avertizând țara că populația sa va fi cea care va deveni „adevărata victimă", potrivit Sky News. Cambodgia încă se confruntă cu rămășițele controversatelor arme lansate de SUA la începutul anilor '70. Sen a scris un mesaj pe Twitter despre riscurile utilizării acestora. „Ar fi cel mai mare pericol pentru ucraineni pentru mulți ani sau până la 100 de ani dacă bombele cu dispersie vor fi folosite în zonele ocupate de Rusia pe teritoriul Ucrainei. A trecut mai mult de o jumătate de secol. Nu au existat încă mijloace pentru a le distruge pe toate. Cu milă pentru poporul ucrainean, fac apel la președintele SUA, în calitate de furnizor, și la președintele ucrainean, în calitate de destinatar, să nu folosească bombe cu dispersie în război, deoarece adevăratele victime vor fi ucrainenii", a scris Hun Sen.
  • Polonia își mută trupele spre Belarus - Polonia a trimis peste 1.000 de soldați și aproape 200 de unități de echipament în estul țării pe fondul temerii că prezența mercenarilor Wagner în Belarus ar putea duce la creșterea tensiunii la granița cu această țară, a anunțat pe Twitter ministrul apărării, Mariusz Błaszczak.
  • Rușii vor să lase Ucraina fără energie - Jumătate din sectorul energetic al Ucrainei a fost distrus de atacurile rusești în cele 500 de zile de război. Până acum, 271 de facilități energetice au fost lovite, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko într-o emisiune TV, potrivit Ukrainska Pravda. Banca Mondială a estimat pierderile sectorului energetic ucrainean la 11 miliarde de dolari, dar ministrul a subliniat că această valoare crește, întrucât atacurile Rusiei asupra infrastructurii continuă.
ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇