BNR menține dobânda cheie. Inflația e în scădere, dar riscurile vin de la măsurile Guvernului

BNR menține dobânda cheie. Inflația e în scădere, dar riscurile vin de la măsurile Guvernului

Banca Naţională a României a decis în şedinţa de miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, decizie similară celei luate în ședinţa din 10 mai.

Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 8% pe an şi rata dobânzii la facilitatea de depozit e menținută la 6% pe an. Totodată, sunt menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”.

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, menţionează BNR.

ADVERTISING

Rata anuală a inflaţiei, în continuă scădere.

Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53% în martie, la 10,64% în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale.

Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni, potrivit actualelor evaluări, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotaţiile unor mărfuri.

Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum şi majorările salariale recente sau potenţiale din sectorul public, dar şi măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, conform BNR.

ADVERTISING

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotaţiile unor mărfuri.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei decurg totuşi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază şi din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC. În acelaşi timp, războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor.

ADVERTISING

Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional”, arată datele BNR.

Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum şi majorările salariale recente sau potenţiale din sectorul public, dar şi măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Economia bate pasul pe loc

Creşterea economică a încetinit peste aşteptări în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval, faţă de cea anticipată.

În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022. Scăderea a fost determinată în principal de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix au continuat să-şi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net şi-a mărit relativ modest impactul contracţionist, în condiţiile în care descreşterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii.

Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanţiale în trimestrul I faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influenţa unui efect de bază, precizează BNR.

Pe piaţa muncii, datele recente arată o reaccelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în martie-aprilie, precum şi o relativă stabilitate a ratei şomajului BIM în aprilie-mai, după scăderea acesteia la 5,5% în trimestrul I, alături de accentuarea în debutul trimestrului II a trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie. Totodată, sondajele de specialitate indică o accelerare a creşterii intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată, dar şi o scădere mai pronunţată în aprilie-iunie a deficitului de forţă de muncă raportat de companii.

Cursul de schimb leu/euro s-a repoziţionat la mijlocul lunii mai şi s-a menţinut apoi la valori uşor superioare celor prevalente în prima parte a anului 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectaţiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇