Maraton politic în Spania: pe 1 iulie ţara preia preşedinţia UE, iar la sfârşitul lunii sunt programate alegeri. Guvernul de stânga ar putea fi înlocuit cu unul de dreapta. Ce urmări ar avea schimbarea la Bruxelles?
Totul e nou în Spania: la doar trei săptămâni de la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, la 1 iulie, în ţară vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Şi nu se ştie dacă premierul socialist Petro Sanchez va câştiga la urne, reuşind să se menţină în funcţie.
Potrivit sondajelor, în frunte se află formaţiunea conservatoare Partidul Popular. Acesta ar putea forma o coaliţie cu populiştii de dreapta, întrunind probabil mai multe locuri în Parlament decât o alianţă de stânga, condusă de Sanchez, care s-a văzut nevoit să convoace el însuşi alegeri anticipate în toiul vacanţei de vară.
Pedro Sanchez a minimalizat influenţa acestor alegeri asupra preşedinţiei spaniole a UE. "Democraţia nu constituie niciodată o problemă. Nu este pentru prima dată în Europa ca alegerile să aibă loc în toiul unei preşedinţii a UE. Au mai existat schimbări de guvern", a declarat el, la începutul lunii iunie.
Start neobişnuit
Afirmaţia lui Sanchez este corectă, dar cu amendamente: în 2022 Emmanuel Macron era preşedinte al Consiliului European şi a candidat concomitent la realegerea în fruntea statului francez. Iar în Cehia guvernul a fost răsturnat în 2009, în timp ce conducea Consiliul European.
Dar alegeri şi o posibilă schimbare de guvern la începutul preşedinţiei Consiliului European, care durează şase luni, sunt o excepţie absolută. De aceea, Pedro Sanchez, aflat în plină campanie electorală, şi-a şi amânat apariţia în Parlamentul European.
El ar fi trebuit să prezinte la Strasbourg programul preşedinţiei spaniole a UE şi să-l supună dezbaterii încă înainte de alegeri. Dar acest lucru se va întâmpla abia la sfârşitul vacanţei de vară, în septembrie, şi rămâne de văzut cum se va numi premierul care o va face.
Diplomaţi spanioli la UE au dat asigurări că preşedinţia spaniolă a Consiliului European se va desfăşura potrivit planurilor, fără surprize, indiferent de rezultatul alegerilor.
Nu trebuie uitat că temele preşedinţiei au fost pregătite cu luni şi ani în urmă, în colaborare cu ţările partenere Belgia şi Ungaria, care vor prelua preşedinţia rotativă a UE pe parcursul anului viitor.
O posibilă venire la putere a taberei conservatoare la Madrid, cu sprijinul populiştilor de dreapta, nu va schimba cu nimic politica tradiţională a Spaniei, favorabilă UE, consideră analişti şi ziarişti spanioli.
"În următorul semestru guvernul spaniol va avea de gestionat provocările cu care Europa se confruntă, şi acestea sunt numeroase (...) Spania şi-a exercitat satisfăcător preşedinţiile semestriale trecute şi acelaşi lucru se aşteaptă şi de această dată", a scris ziarul La Vanguardia din Barcelona, în ajunul celei de-a cincea preşedinţii spaniole, de la aderarea ţării la UE, în anul 1986.
Cele mai importante sarcini: Ucraina şi extinderea UE
Cea mai importantă sarcină rămâne sprijinul acordat Ucrainei şi respingerea agresorului rus, consideră experta Carme Colomina, implicată în pregătirea preşedinţiei spaniole a UE. "Ucraina este prezentă în orice dezbatere şi luare de decizie a UE", a asigurat ea.
UE va trebui să hotărască dacă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova vor putea începe încă în acest an. Experta Colomina crede că se vor putea realiza progrese şi cu celelalte şase ţări candidate din Balcanii de Vest.
"Există o voinţă puternică pentru extindere. Încă nu ştim cum vom putea folosi asta pentru a obţine ceva. Aceasta nu depinde doar de statele candidate, ci şi de noi", a declarat ea, făcând aluzie la necesarele reforme în cadrul UE, astfel încât să rămână în stare de funcţionare şi cu mai mulţi membri.
Spania vrea să stimuleze dezbaterea privind capacitatea UE de a primi noi membri, a declarat şeful diplomaţiei spaniole, Jose Manuel Albares Bueno. "Trebuie să ne gândim la reforme care să ne conducă pe următoarea treaptă a integrării. Un exemplu în acest sens ar fi mai multe supuneri la vot conform principiului majorităţii în politica externă sau fiscală.
În context, nu trebuie să neglijăm perspectivele europene ale statelor candidate", a declarat el la Madrid.
De la datorii la piaţa electricităţii
Până la sfârşitul anului, guvernul spaniol şi-a propus să bifeze o serie întreagă de proiecte legislative ale UE. Între acestea se numără reforma regulilor de îndatorare ale ţărilor din zona euro.
Alte teme importante sunt desfăşurarea procedurilor de azil la graniţele externe ale UE, care trebuie negociată cu Parlamentul European, şi reforma pieţei europene de curent electric.
UE ar trebui să devină mai independentă de China şi să cantoneze în Europa mai multe industrii-cheie, sau măcar să le menţină în funcţiune pe continent, a anunţat la o conferinţă de presă premierul spaniol Sanchez.
În domeniul politicii externe, el şi-a propus să pună accent pe resuscitarea relaţiilor cu America Latină şi cu statele din Caraibe.
El doreşte semnarea unor acorduri comerciale cu blocul Mercosur şi cu Chile şi Mexic. În acest scop va avea loc deja pe 17 şi 18 iulie la Bruxelles un summit UE-America Latină, încă înainte de alegerile generale din Spania.
Preşedinţie cu fast
Spre deosebire de austera Suedie, care a deţinut în primul semestru al acestui an preşedinţia rotativă a UE, Spania vrea să se prezinte publicului european în toată splendoarea sa. Şedinţele informale ale Consiliului European şi un summit european extraordinar se vor desfăşura în 22 de oraşe din întreaga Spanie, inclusiv pe insulele de vacanţă Mallorca şi Gran Canaria.
Cu puţine excepţii, Suedia s-a mulţumit cu şedinţe desfăşurate într-o hală de expoziţii din apropierea aeroportului din Stockholm. Dar diplomaţii de la Bruxelles nu sunt siguri că prin această strălucire Spania va reuşi să-şi impună agenda.
"Preşedinţia vrea să impună agenda, dar în final agenda va impune calendarul preşedinţiei", susţine profesorul universitar Alexander Stubb.
Fostul politician finlandez ştie ce spune, fiindcă în 2009 a fost ministru pentru Afaceri Europene, în timp ce ţara sa a asigurat preşedinţia rotativă a UE.
Bernd Riegert