Mergi în vacanță în Deltă? Ce spun specialiștii despre riscul de holeră

Mergi în vacanță în Deltă? Ce spun specialiștii despre riscul de holeră

Cine doreşte să-şi petreacă vacanţele în Deltă sau pe litoral nu are motive să se teamă de holeră, cât timp respectă regulile de igienă personală şi mănâncă în unităţi autorizate, precizează Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Tulcea.

Medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu, a declarat, pentru Agerpres, că prepararea termică a produselor din mare şi respectarea condiţiilor de igienă elimină orice posibilitate de a contacta vibrionul holeric.

"Din perspectiva alimentelor ce pot fi contaminate, s-a demonstrat că stridiile pe care le consumi crude, fără tratament termic, ar avea un potenţial risc de transmitere a vibrionului holeric. Sau crustaceele, fructele de mare care la noi, cele specifice zonei noastre, oricum suportă un tratament termic. Prin tratament termic, se distruge foarte repede vibrionul holeric. El este foarte sensibil la dezinfectante, la clor.

De asemenea, aciditatea, pH-ul acid al sucului gastric, în mod normal distruge vibrionul holeric. Persoanele care consumă sau au un tratament cu pansamente gastrice, cu alcalinizante, ar putea avea o oarecare predispoziţie, dar respectând normele de igienă personală nu există niciun risc", a afirmat Argetoianu.

ADVERTISING

Reprezentanta DSP a amintit că toate unităţile de alimentaţie şi cazare publică au personal care urmează cursuri de igienă, acesta fiind reevaluat periodic.

"Oamenii trebuie să ştie că tot personalul care deserveşte în unităţi de cazare şi alimentaţie publică urmează cursurile de igienă cu testare aferentă. După trei ani, are loc o reevaluare, o retestare şi certificare a însuşirii cunoştinţelor de igienă", susţine medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu.

În perioada 1991-1995, în judeţul Tulcea, s-au înregistrat peste 150 de cazuri de holeră, dar niciunul dintre ele nu s-a soldat cu moartea unui pacient diagnosticat cu această boală. Tulcea a fost astfel pe primul loc în România în cazuistica de holeră.

"În Sulina, a evoluat un focar de holeră cu peste 250 de cazuri, iar turişti cazaţi în hotel mergeau la plajă şi făceau baie în mare şi nu s-a înregistrat niciun caz de holeră. Turiştii erau cu copii de toate grupele de vârstă. Deci nu trebuie să ne speriem (...). Acum avem toate cheile şi toate condiţiile să ne protejăm. Din perspectiva respectării normelor minime de igiene, chiar dacă ar exista o ipotetică contaminare, din punctul meu de vedere nu există niciun risc", a mai spus medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu.

ADVERTISING

Calitatea apei va fi urmărită zilnic

Monitorizarea calităţii apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile, începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din judeţele Constanţa şi Tulcea, în contextul situaţiei generate de ruperea barajului de la Nova Kahovka, Ucraina, a informat Institutul Naţional de Sănătate Publică.

"În perioada estivală (1 iunie - 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)", afirmă sursa citată.

Potrivit INSP, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanţa şi DSP Tulcea, prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.

"Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie - 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment, nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme.

ADVERTISING

Informaţiile privind monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanţa şi Tulcea. (…) Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale - EWRS (ECDC) şi IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina", susţine aceeaşi sursă.

Cum se răspândește holera

Holera este o boală infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor şi O139), care se transmite pe cale fecal-orală.

"Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile", spun experții.

Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecţie în ţările unde există o circulaţie a acestei bacterii. "Este, însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecţiozitatea", susţin specialiştii INSP.

Totodată, consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariţia de focare/epidemii.

În majoritatea cazurilor infecţia este asimptomatică sau determină diaree uşoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greaţă, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecţia.

În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viaţa oamenilor prin apariţia deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei şi reprezintă o urgenţă medicală necesitând tratament imediat.

"Apa este de obicei contaminată cu fecalele persoanelor infectate şi ea însăşi poate contamina, atât direct, cât şi prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu. Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei.

Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheaţă din comerţul stradal, legumele şi fructele "reîmprospătate" folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei.

Focare sau epidemii, precum şi cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic. Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecţia la un adult sănătos, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac", mai arată specialiştii.

Recomandările preventive de care fiecare persoană trebuie să ţină cont sunt:

  • consumul de apă din surse sigure;
  • evitarea consumului de gheaţă din surse nesigure;
  • consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee;
  • spălatul frecvent al mâinilor.

Prognoze sumbre pentru sezonul estival

Precizările DSP survin după ce unii operatorii economici de pe litoralul Mării Negre au afirmat că numărul turiştilor este mai mic în perioada aceasta cu circa 70% faţă de perioada similară a anului trecut şi că vizitatorii refuză să mănânce peştele pregătit în restaurante, susţinând că are holeră.

Administratorul unui restaurant din Vadu, judeţul Constanţa, Denis Stamatescu, a declarat că prognozele pentru acest sezon estival sunt "sumbre", din cauza informaţiilor neoficiale vehiculate în mass media privind pericolul contactării holerei, după distrugerea unui baraj în Ucraina.

"Dacă mă uit pe cifre, suntem undeva la 30% din perioada similară a anului trecut. Avem o scădere cu 70%, în condiţiile în care condiţiile meteo sunt mai bune ca anul trecut. E de plâns ce va fi pe litoral, dacă nu se iau măsuri, iar statul nu se implică. Clienţii care au venit la restaurant m-au întrebat de unde provine stavridul. Le-am spus că din Marea Neagră şi mi-au răspuns că nu vor, fiindcă e holeră în Marea Neagră", a precizat Denis Stamatescu.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇