Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC) a solicitat formal Consiliului UE să respecte tratatele şi regulile UE şi să reexamineze decizia din luna decembrie a anului trecut, privind blocarea accesului României la Spaţiul Schengen, având în vedere încălcarea flagrantă a obiectivelor UE privind mediul şi clima.
Potrivit AECCSC, există zeci de mii de camioane şi tiruri care în timpul lungilor aşteptări la punctele de trecere a frontierelor interne UE produc emisii de gaze cu efect de seră, fără niciun sens, într-un moment în care Planeta se confruntă cu o criză climatică fără precedent ce generează, printre altele, mari fluxuri de migraţie, conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Aceste impact asupra climei a fost estimat independent şi prudent de KPMG la minim 46.000 tone CO2 pe an şi a fost recunoscut de Comisia Europeană în ultima sa comunicare privind starea spaţiului Schengen.
"Suntem într-o criză climatică fără precedent, iar unii lideri europeni acţionează iresponsabil şi nelegal. Le cerem oamenilor să îşi închidă aparatele de aer condiţionat sau căldura din case, în timp ce la graniţe se produce o poluare pe care pretindem că nu o vedem.
Asociaţia noastră îndeplineşte condiţiile Regulamentului Aarhus pentru a cere Consiliului UE reexaminarea urgentă a deciziei nelegale din 8 decembrie 2022 de respingere a aderării României la Schengen.
Aşteptăm un răspuns rapid din partea Consiliului. Ulterior, vom decide în privinţa acţiunilor viitoare care nu exclud iniţierea unui litigiu pe mediu, dacă subiectul aderării la Schengen nu va fi repus pe agenda JAI rapid, dreptul românilor de a fi în Schengen va continua să fie încălcat şi poluarea nu va fi oprită", a declarat preşedintele AECCSC, Răzvan Nicolescu.
Cererea de reexaminare depusă de AECCSC conţine o analiză juridică a obligaţiilor legale care îi revin Consiliului UE, atât în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 13 TUE şi art. 191 TFUE), cât şi în temeiul legislaţiei secundare de mediu şi climă, care stabilesc obiective de mediu clare, termene limită pentru atingerea acestora şi principii fundamentale (de ex.: principiul "precauţiei şi acţiunii preventive", "principiul eficientizării costurilor în îndeplinirea obiectivelor de mediu", "eficienţa energetică înainte de toate" sau principiul "poluatorul plăteşte").