Ce șanse au bolnavii de cancer din România? "Dacă nu discutăm despre finanțare, vom avea obiective, dar nu le vom putea duce la bun sfârșit" - Interviu

Ce șanse au bolnavii de cancer din România? "Dacă nu discutăm despre finanțare, vom avea obiective, dar nu le vom putea duce la bun sfârșit" - <span style="color:#990000;">Interviu</span>

În celelalte țări europene supraviețuirea bolnavilor de cancer poate fi mai lungă datorită diagnosticului care se pune în stadii incipiente, ceea ce în România e cu mult mai greu, inclusiv pentru că nu avem un Registru Național de Cancer. Este motivul pentru care nu poate fi calculată cu precizie nici incidența diferitelor tipuri de cancer, nici rata de supraviețuire, spune conf. univ. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România.

Într-un interviu acordat spotmedia.ro, conf. Stănculeanu a arătat că Registrul de Cancer a fost înființat încă din 2007 prin ordin al MS, dar fără norme și o finanțare dedicată, nu a funcționat niciodată.

Dna conf. Stănculeanu face parte din noua comisie care din februarie lucrează la noul Plan Național de Cancer și a explicat de ce versiunea anterioară nu era aplicabilă: „trebuie să fie însoțit de norme definite și să prevadă inclusiv finanțarea. Dacă nu discutăm despre ea, vom avea obiective, dar nu le vom putea duce la bun sfârșit.”

dana-stanculeanu

Care sunt cele mai frecvente forme de cancer în România?

Deși nu avem încă in Romania un registru național de cancer, conform GloboCan (Global Cancer Observatory), sunt trei forme de cancer cu incidență crescută în țara noastră: cancerul colorectal, cancerul pulmonar și cancerul mamar.

Factorii de risc pentru cancerul colorectal includ alimentația necorespunzătoare, sedentarismul și anumite afecțiuni intestinale. Cancerul pulmonar este al doilea cel mai comun tip de cancer în România, fiind până în urmă cu puțin timp pe primul loc. Este adesea asociat cu fumatul și expunerea la substanțe chimice toxice din mediul înconjurător.

ADVERTISING

Cancerul de sân afectează frecvent femeile, dar uneori și bărbații. Depistat în stadii incipiente, are șanse mari de vindecare.

E ceva deosebit față de incidența din alte țări europene?

Există unele diferențe în ceea ce privește incidența formelor de cancer în România, în comparație cu alte țări din Europa, fără ca acestea sa fie majore. Cancerul de colon a avansat în topul clasamentului referitor la incidență: până nu de mult nu era pe locul 2-3, acum e pe primul loc.

România are însă una dintre cele mai ridicate rate de cancer pulmonar din Europa. Acest lucru se datorează în mare parte prevalenței ridicate a fumatului în țara noastră, obicei care a rămas preponderent.

În privința cancerului mamar, ceea ce ne diferențiază este faptul că depistăm, în general,  forme în stadii mai avansate decât cele din alte țări din Europa.

De asemenea, în România, incidența cancerului de col uterin este una dintre cele mai ridicate din Europa și din cauza, în parte, a unor factori precum accesul limitat la screening și de lipsa, până de curând, a unui program de vaccinare împotriva HPV.

Este important de menționat faptul că incidența și prevalența fiecărui tip de cancer pot fi influențate de mai mulți factori, inclusiv de factorii de risc specifici, stilul de viață, accesul la servicii medicale și practicile de screening din fiecare țară.

Deci în bună măsură e de vină felul în care se face prevenția cancerului în România?

Dacă ne referim la prevenție, discutăm de două lucruri. Pe de-o parte, de prevenția primară, care înseamnă, în primul rând, cunoașterea factorilor de risc și găsirea mijloacelor de a-i diminua, chiar înlătura. Ei pot să țină atât de persoană, cât și de mediu.

ADVERTISING

Pe de altă parte, ar trebui să depistăm boala în stadii precoce, ca să o putem trata cu șanse de vindecare apropiate de 100%.

Există mai multe aspecte care contribuie la o prevenție deficitară în acest moment a cancerului în România, printre care: lipsa de informare și de conștientizare în rândul populației cu privire la factorii de risc, simptomele bolii și importanța screening-ului; accesul limitat la programele de screening și acoperirea scăzută a acestora; rata scăzută de vaccinare în cazul cancerelor prevenibile prin vaccinare (de exemplu, împotriva HPV); anumite obiceiuri de viață nesănătoase, cum ar fi fumatul, alimentația necorespunzătoare, sedentarismul și expunerea la substanțe toxice; accesul limitat la servicii medicale.

Descoperire precoce prin screening?

Screening-ul joacă un rol crucial în prevenția și detectarea precoce a cancerului prin utilizarea anumitor teste sau examinări pentru a identifica leziunile sau modificările suspecte înainte de apariția simptomelor clinice ale cancerului.

Dar ca să facem screening eficient, ar trebui să avem în primul rând un Registru National de Cancer, care să ne arate clar cât de mare este incidența fiecărui tip de cancer în țara noastră. Ar însemna să știm populația la risc pe care să realizăm catagrafia și apoi să o putem include în screening.

Este important să se întreprindă măsuri pentru a îmbunătăți prevenția cancerului în România, inclusiv educația și conștientizarea populației (nivelul de educație pentru sănătate), înlăturarea factorilor de risc și asigurarea accesului la servicii medicale de calitate.

Toate la condițional-optativ. De ce nu există toate acestea?

Unele există. Ceea ce nu există încă are multiple motive. În primul rând, Registrul de Cancer, care deși a fost înființat încă din 2007 prin Ordin al MS, nu a fost niciodată însoțit de norme și de o finanțare dedicată.

ADVERTISING

În practică, registrul de cancer nu a funcționat. Acum se lucrează la acest lucru, va apărea curând un Ordin nou, iar registrul va deveni funcțional, însoțit de norme și de finanțare.

Legea 293/2022, Planul național de combatere a cancerului, este în centrul unei dispute inclusiv în breaslă, nu este aplicată, se lucrează la modificarea ei. Ați participat la elaborarea ei?

Nu. Nu am informații nici ca vreunul dintre colegii mei din comisiei de Oncologie ar fi participat. Ce pot să spun e că în noul format al comisiei, în care sunt implicată de la începutul lunii februarie a acestui an, a fost constituit un grup profesional de medici din toate specialitățile implicate în diagnosticul, tratamentul si prevenția cancerului, care funcționează ca o comisie multidisciplinară.

Ei lucrează să definească prioritățile pentru pacientul oncologic, iar împreună cu partea tehnică a ministerului și CNAS, să realizeze normele și să asigure finanțarea.

În opinia mea, ca medic oncolog, Planul Național de Cancer nu ar trebui să fie doar pentru acest moment, ci o viziune si de evoluție în timp, cu pași care să treacă de sfera politicului.

Miniștrii vin și pleacă, dar viziunea ar trebui să fie unitară și să funcționeze de-a lungul timpului.

Legea trebuie să fie însoțită de norme definite și să prevadă inclusiv finanțarea. Dacă nu discutăm despre ea, vom avea obiective, dar nu le vom putea duce la bun sfârșit.

Comisia se întâlnește în fiecare săptămână începând din luna februarie, iar ultima ședință s-a referit tocmai la realizarea Registrului de cancer, de are vorbeam.

Spuneți că noul plan trebuie să definească niște priorități. Care anume?

Eu cred că Planul Național de Cancer ar trebui să aibă aceeași foaie de parcurs cu Planul European de Cancer și să urmărească cele 10 inițiative ale acestuia.

Printre aceste inițiative menționez: depistare precoce, dezvoltare de scheme europene de screening pentru cancer, eliminarea cancerului de col uterin ca urmare a infecției cu virusul HPV, accesul la diagnostic și tratament, creare de rețele naționale și europene comprehensive de cancer, promovarea cercetării în domeniul cancerului.

E vorba despre asigurarea egală a accesului la serviciile de diagnostic și tratament, dezvoltarea registrului de cancer, de suport pentru copiii diagnosticați cu cancer, de inițiativa europeană pentru imagistică în oncologie.

În principiu, planul ar trebui să reglementeze o calitate a vieții mai bună pentru pacienții cu cancer. Abordarea holistică a nevoilor pacienților și asigurarea unei calități ridicate a vieții ar trebui să fie priorități-cheie.

Cele de mai sus nu existau și în actualul plan, pe care îl corectați?

În principiu, unele existau. Dar sunt discordanțe clare între obiectivele enunțate și măsurile aplicabile, precum si măsuri care nu au vreo legătură cu obiectul legii, ceea ce împiedică realizarea corespunzatoare a normelor tehnice.

Ar fi fost necesara elaborarea a peste 80 de norme tehnice, acte normative, pentru punerea în aplicare până la sfârșitul lunii iunie. Comisia actuală multidisciplinară a elaborat propuneri de modificare a anexei la legea 293/22, care sa reformuleze Planul Național într-un cadru nou cu urmatoarele obiective:

  • Dezvoltarea sistemului de informații de sănătate în oncologie, pentru prevenirea și îngrijirea cancerului bazate pe evidenţe și creșterea capacităţii de cercetare;
  • Un sistem de prevenţie primară consecvent în activitățile desfașurate şi durabil;
  • Dezvoltarea cadrului de depistare precoce a cancerului, asigurarea accesului egal și echitabil la diagnostic și îngrijire de calitate înaltă, imbunătățirea calităţii vieţii pentru pacienții oncologici și a supravietuitorilor, dar și a persoanelor care îngrijesc bolnavi oncologici;
  • Creșterea capacităţii de cercetare în domeniul oncologiei; controlul și asigurarea resurselor umane în oncologie;

Pentru fiecare din aceste obiective au fost formulate obiectivele specifice și măsurile necesare pentru atingerea acestora.

Planul național de combatere și control al cancerului astfel reformulat va fi completat cu un capitol care identifică de data aceasta și toate sursele de finanţare existente: bugetul de stat, FNUASS, PNRR, Programul Sănătate 2021-2027, Programul Băncii Mondiale.

Comisia încearcă să definească fiecare capitol în așa fel încât să fie însoțit de norme care să cuprindă inclusiv datele referitoare la finanțare.

Aici este și marea întrebare. În practică pentru o mamografie decontată CNAS se așteaptă luni de zile, iar costul nu este unul neglijabil. Din timp în timp aflăm că lipsește câte un tratament esențial pentru anumite forme de cancer și oamenii disperați încearcă să își facă rost de el de unde pot, despre puținătatea aparatelor de radioterapie. Va putea acest nou plan să înlăture aceste obstacole practice din calea unor altfel foarte bune intenții?

Discuțiile noastre sunt si despre posibilitatea finanțării. Discutăm inclusiv despre realizarea unor centre comprehensive de cancer în care să se întâmple totul, de la screening, diagnostic, tratament la prevenție.

Pentru pacientul diagnosticat cu boală oncologică există deja programe funcționale, cum este Monitor 2, în care pacientul nu mai așteaptă investigațiile imagistice, ele sunt făcute în decurs de o săptămână de la momentul eliberării biletului de trimitere respectiv.

A fost importantă de asemenea decontarea integrală a serviciilor medicale, atât în centrele de spitalizare de zi din spitalele publice, cât și din cele private, inclusiv a serviciilor de radioterapie pentru toți pacienții, astfel încât pentru tratamentul radioterapic nu se mai așteaptă ca înainte.

Se discută acum despre decontarea imagisticii de înaltă sau foarte înaltă performanță, așa cum este examinarea PET-CT, pentru care în curând se va renunța la partea birocratică, iar accesul să fie imediat.

Sigur că mai sunt lucruri de discutat si de dezvoltat, inclusiv în privința terapiilor personalizate și de decontare a diagnosticului molecular în cancer.

Toate lucrurile astea sunt trecute în planul de cancer reformulat și foarte probabil că vor fi de aplicate în viitorul apropiat.

Probabil?

Spun probabil pentru că nu sunt toate gata, dar se lucrează la normele respective care să precizeze cine plătește, în ce mod, în cât timp și care sunt pașii de urmat.

Pentru că, deși dorim să le avem pe toate cât mai repede, ele vor fi accesibile în timp, nu pot fi rezolvate toate deodată.

Dar dacă ne raportăm la ceea ce era în tratamentul pacientului oncologic în urmă cu câțiva ani, lucrurile s-au schimbat total și profund. Practic, pacientul are acces la terapiile noi, țintite, la imunoterapie sau la terapii combinate.

Există terapii în continuare inaccesibile pacientului român?

Aproape toate sunt accesibile și majoritatea medicamentelor oncologice sunt decontate. Sigur, nu toate în același timp și există niște pași în decontare.

Totusi, din 152 de medicamente noi aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, la noi sunt compensate, înțeleg, doar 32. In  Bulgaria, 57. Timpul de asteptare pentru un pacient ajunge si la 3 ani.

Îmi puneți o întrebare grea pentru că se refera istoric la o perioadă din care nu dețin date oficiale. Pe lista de medicamente oncologice decontate prin Programul de Național de Oncologie ale CNAS-ului și pe listele de compensare Cost Volum, dacă am numărat bine, sunt decontate în prezent 61 de medicamente.

În 2022, numărul de medicamente inovative compensate, inclusiv oncologice, s-a dublat față de anul precedent. Există de asemenea un număr de molecule evaluate prin HTA și cu decizie favorabilă vor intra prin Hotărâre a guvernului pe lista de compensare. Totul depinde de finanțarea pe care Ministerul de Finanțe o face CNAS -ului.

Șansa unui bolnav de cancer din România de a se vindeca sau de supraviețui o perioadă mai îndelungată de timp este similară cu a unui pacient care se tratează într-o clinică, să zicem din Turcia, Germania, Austria? Oamenii acolo încearcă să ajungă să se trateze.

Majoritatea moleculelor care sunt înregistrate în UE există. Am putea discuta de utilizarea extinsă a terapiilor personalizate, dar nu am ajuns încă acolo.

Aș spune că nu există diferențe semnificative față de tratamentul pacienților care merg în străinătate. Aș discuta mai mult de gradul de încredere în sistemul medical românesc și ceea ce găsesc oamenii în afară.

Lucrurile țin de mentalitatea omului: „Îmi este frică să mă tratez sau să mă operez în România și mă duc în Turcia, pentru că am certitudinea că dacă plătesc, acolo o să fie mult mai bine.” Lucrurile nu stau chiar așa.

Dar trebuie să lucrăm cu toții pentru a crește încrederea în sistemul medical românesc.

Speranța de viață a pacientului oncologic din România este mai mică sau egală cu media UE?

Nu pot să discut de cifre pentru că, așa cum am menționat deja, nu avem Registru de cancer, ca să comparăm suficient de credibil speranțele de viață.

Pot spune doar că în celelalte țări europene supraviețuirea poate fi mai lungă, nu datorită modalităților de tratament diferite, ci mai degrabă, datorită diagnosticului care se pune în stadii incipiente în restul țărilor europene, comparativ cu România.

Ați spus că în privința tratamentelor căm totul e accesibil și în buna măsură decontat. Dar în privința aparaturii?

Mai este de lucrat pentru aparatura de foarte înaltă performanță, dar lucrurile și aici s-au schimbat în ultimii ani și mă gândesc mai ales la accesul la aparatură de bună calitate.

Este important de menționat că există spitale și centre medicale în România care sunt echipate cu aparatură medicală modernă și avansată pentru diagnosticul și tratamentul cancerului.

Acestea includ echipamente precum aparate de radioterapie, scanere CT, RMN-uri, ecografe și alte echipamente specializate necesare în lupta împotriva cancerului. În ultimul an, Ministerul Sănătății a finalizat dotarea a 7 centre moderne de radioterapie în toata țara printr-un program al Băncii Mondiale.

În marile centre universitare, dar ce facem cu zonele mai îndepărtate, rurale?

Este adevărat că accesibilitatea la servicii medicale de calitate, inclusiv la aparatură medicală specializată, poate fi mai dificilă în zonele rurale sau mai îndepărtate din România. Există unele provocări asociate cu infrastructura de sănătate și resursele limitate în aceste regiuni.

Dar dacă un pacient oncologic dorește să vină într-un centru universitar sau într-un centru municipal, el poate să ajungă acolo într-un timp scurt. Deci aș spune că ar trebui ca omul în primul rând să-și dorească să vină, mai ales în stadiile tratabile, nu când discutăm de paliație.

Pentru a face față acestei probleme, există activități în curs de desfășurare pentru a extinde accesul la servicii medicale de calitate în zonele rurale: dezvoltarea centrelor regionale, care pot colabora cu spitalele locale pentru a oferi servicii specializate și pentru a reduce necesitatea de a călători pe distanțe mari; telemedicina - prin utilizarea tehnologiei și a comunicațiilor pentru a oferi consultanță medicală de la distanță și pentru a facilita evaluarea și managementul cazurilor complexe de cancer.

De câte ori v-ați lovit de efectele concurenței medicinei tradiționale cu cea alopată?

Săptămânal, ceea ce denotă gradul lipsei de educație pentru sănătate al românilor. Sigur că există medicină tradițională și în centrele mari, dar lucrurile sunt făcute de oameni cu un nivel de educație medicală suficient de mare, încât să ajute pacientul, nu să-l facă să renunțe la tratamentul specific.

În general, în luarea deciziilor medicale, este important ca pacienții să aibă acces la informații cuprinzătoare și să se consulte cu profesioniști medicali calificați din domeniul oncologiei, pentru a obține sfaturi și îndrumări adecvate în legătură cu opțiunile de tratament disponibile pentru diagnosticul lor specific.

Ați văzut oameni murind pentru că au refuzat sau au abandonat tratamentul medical și s-au dat pe mâna vindecătorilor?

Da, am văzut oameni murind pentru că au ajuns când nu se mai putea face nimic, pentru că au făcut alte tratamente. Sau oameni care au ajuns cu insuficiență de organ și au murit cu diverse intoxicații, tocmai pentru că n-au anunțat că au făcut și alte tratamente, decât în ultimul moment, când nimic nu avea o explicație, nimic nu se lega.

În anumite cazuri, există riscuri și consecințe grave atunci când pacienții refuză sau abandonează tratamentul medical bazat pe dovezi științifice și aleg să încerce terapii alternative sau să se bazeze exclusiv pe vindecători.

Terapiile alternative pot fi neeficiente sau chiar dăunătoare în anumite afecțiuni medicale grave. Ignorarea sau abandonarea tratamentelor medicale adecvate poate avea consecințe negative asupra evoluției bolii și a rezultatului final pentru pacienți.

Se studiază suficient de mult în privința cancerului, sunt suficiente terapii inovative?

Se încearcă mai mult decât în alte ale ramuri ale medicinei. Inclusiv conduita terapeutică este cu totul alta.

De asemenea, cercetarea continuă în domeniul geneticii și biologiei cancerului a permis identificarea unor mutații genetice specifice și a mecanismelor moleculare asociate cu dezvoltarea cancerului. Aceste descoperiri au dus la dezvoltarea de terapii personalizate, care iau în considerare profilul genetic și caracteristicile individuale ale tumorii pentru a oferi tratamentul cel mai eficient și adaptat pacienților.

Dacă înainte oncologia era privită ca o meserie de rangul al 3-lea, al 4-lea, lucrurile s-au schimbat. Oncologie  înseamnă o multitudine de specialități, nu numai medicale, dar și fizicieni, informaticieni, biologi.

Inclusiv ghidurile medicale se schimbă de la o lună la alta, mai ales cele americane accesibile oricărui om de pe planetă. Practic vedem că într-un an, au 3, 4, 5 versiuni pentru o anumită formă de boală neoplazică.

Lucrurile sunt într-o dinamică incredibil de mare. Am ajuns în acea fază a tratamentului în care ne gândim la vindecare în cancer sau la transformarea bolii într-una cronică, la fel cum discutăm de diabet, de boli cardiovasculare etc

Discutăm de transformarea bolii oncologice dintr-o boală fatală, într-o boală cu tratament cronic, în care supraviețuirea îndelungată și calitatea vieții pacientului primează.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇