Dezbaterile la Legile Educației au fost reluate în viteză, având în vedere că joi expiră termenul limită pentru supunerea la votul plenului Camerei Deputaților a raportului Comisiei pentru Învățământ, în caz contrar proiectul Guvernului riscând să fie adoptat tacit.
Prioritatea politicienilor a fost să „închidă problemele semnalate de cultele religioase”, astfel că au trecut rapid, în doar 15 minute, amendamentele prin care religia e introdusă ca disciplină opțională la Bacalaureat, la proba E, pentru profilul uman, la specializările filologie și științe sociale.
Potrivit Edupedu.ro, amendamentele au fost asumate de mai multe partide prezente și acceptate de reprezentantul Ministerului Educației, secretarul de stat Sorin Ion.
Încă mai pot fi făcute modificări la capitolul Bacalaureat, însă vicepreședintele comisiei de învățământ, Odon Szabo (UDMR), a ținut să precizeze că s-a dorit urgentarea pe aceste amendamente amânate zilele trecute, ca „ să închidem problemele semnalate de cultele religioase“.
De la promovarea diversității, la respectarea diversității
Politicienii au ținut să facă și modificări la capitolul diversitate și atitudini inclusive.
Dacă textul original al Ministerului Educației prevedea obligația profesorilor de a promova diversitatea ca resursă de învăţare, pentru a genera elevilor atitudini inclusive şi tolerante, după filtrul parlamentar s-a ajuns la obligația profesorilor de a respecta diversitatea.
Explicația a dat-o liberalul Ioan Cupșa, care a argumentat că el nu înţelege cum ar putea profesorii să promoveze diversitatea.
„Noi trebuie să promovăm o atitudine inclusivă", a spus el, potrivit Agerpres.
Fără bani pentru specializarea, relocarea și sănătatea profesorilor. Dar rămân privilegiile vechi
S-au respins mai multe amendamente care ar fi asigurat dezvoltarea cadrelor didactice și ar fi putut să rezolve din deficitul din mediul rural, fiind acceptată în schimb măsura scutirii de taxe de înscriere la admiterea la facultăți a copiilor de profesori, precum și a taxelor de cazare în cămine și internate.
De aceste scutiri beneficiază şi copiii personalului pensionat din sistemul de învăţământ, precum şi copiii orfani de unul sau ambii părinţi care au activat în sistemul de învăţământ.
Pentru dezvoltare profesională și evoluție în carieră, precum și pentru achiziționarea de materiale didactice și auxiliare didactice și curriculare necesare procesului instructiv-educativ era prevăzută anual o sumă egală cu două salarii minime brute (la nivelul actual ar fi însemnat 6.000 de lei/an), potrivit Edupedu.ro.
Cei care se relocau în mediul rural, unde este un imens deficit de cadre didactice, ar fi urmat să primească 3 salarii minime brute pe țară garantate în plată (la nivelul actual 9.000 de lei). Profesorul ar fi fost obligat să își mențină postul cel puțin 5 ani școlari și statul ar fi avut la dispoziție un an de la ocuparea postului prin concurs să-i plătească indemnizația.
A fost respins și amendamentul care le-ar fi permis profesorilor care și-au pierdut capacitatea de muncă în urma unei boli profesionale să beneficieze de pensie de invaliditate, precum și ca profesorii să beneficieze de evaluare medicală și vaccinare gratuite.
O altă propunere eliminată prevedea ca statul să asigure chiria pentru cadrele didactice care nu deţin locuinţă proprietate personală în sumă tarifară de 400 de euro sau să subvenţioneze dobânda pentru cele care au decis să îşi achiziţioneze o locuinţă cu credit imobiliar.
În schimb, polițiștii vor primi până la 50% din salariu ca bani de chirie.
Pe acest amendament s-a stabilit ca ministerele Educației și cel al Finanțelor să se pună de acord și să vină cu o evaluare până când proiectul va ajunge la Senat.
Tot ce au putut face la acest capitol politicienii a fost să asigure decontul transportului pentru profesorii care nu au locuința în localitatea unde predau.