Din cele 723,8 miliarde de euro puse la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană pentru a-și finanța planurile de redresare și reziliență au rămas nefolosite 77. E vorba de partea de creditare – cu dobânzi insignifiante față de costurile de piață, parte evitată de multe state care au accesat doar componenta de granturi.
Cum acești bani pot fi accesați de orice stat membru pentru a extinde investițiile din PNRR, europarlamentarul Dragoș Pîslaru propune Guvernului României să urmeze exemplele Greciei și Italiei și să ceară 10 miliarde de euro ”pentru a crea un mini PNRR pentru industria românească”.
Pe acest model, Grecia a cerut un supliment de 5 miliarde, iar Italia are deja aprobată o cerere de jumătate de miliard de euro.
Detaliile tehnice: cum de au rămas bani în MRR
La momentul lansării instrumentului temporar de redresare denumit Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), Comisia a pus la dispoziția statelor membre 723,8 miliarde de euro (în prețuri curente) pentru a-și finanța planurile naționale de redresare. Fondurile sunt fie sub formă de împrumuturi (385,8 miliarde euro), fie granturi (338 miliarde euro).
Statele membre au înaintat Comisiei PNRR-urile, unele state, între care și România, anunțând că accesează sumele maxime alocate pe ambele componente, atât granturi, cât și credite. Alte state însă au accesat doar componenta de granturi, renunțând la credite, total sau parțial.
Prin regulamentul MRR, statele membre au termen până în luna august 2023 să decidă dacă accesează sau nu componenta de creditare.
Comisia Europeană a consultat recent statele membre în această chestiune și a constatat că, în acest moment, rămân disponibili 77 miliarde de euro din componenta de credite cu dobândă preferențială. Suma a fost anunțată marți de vicepreședintele Valdis Dombrovskis.
Este posibil ca această sumă să mai scadă până în august, dacă state membre decid să acceseze toate creditele alocate.
Cum pot fi cerute fonduri suplimentare și, mai important, pentru ce
Dragoș Pîslaru, europarlamentar REPER, a fost unul dintre negociatorii PE ai Mecanismului de Redresare și
Reziliență. În urma acestor negocieri, PE a obținut clauza prin care banii nefolosiți de statele membre din Mecanismul de Redresare și Reziliență să poată fi accesați de alte state care vor să își extindă planurile de investiții din PNRR.
Regulamentul MRR precizează că statele membre nu pot depăși un plafon de creditare de 6,8% din Venitul Național Brut realizat în 2019, dar același regulament prevede că acest plafon poate fi depășit ”în condiții excepționale”.
În aceste condiții este evident că proiectele de industrializare pentru care România poate cere bani suplimentari trebuie să atingă anumite standarde – energetice, de mediu și de decarbonizare.
Eventualul program suplimentar ar trebui supus aprobării Comisiei Europene.
Cum au convins Grecia și Italia suplimentarea fondurilor: investiții în energie și modernizarea flotei maritime
Ministrul grec al Finanțelor, Theodoros Skylakakis, a înaintat la data de 30 martie Comisiei Europene o cerere pentru resurse suplimentare de finanțare prin împrumuturi din Facilitatea de recuperare și reziliență în contextul REPowerEU.
Cele cinci miliarde de euro, scrie Ekathimerini, vor fi utilizate pentru finanțarea investițiilor private în energie – prin împrumuturi și capital de risc – care vor viza:
- proiecte de energie regenerabilă (energie solară și eoliană, biometan, hidrogen verde)
- proiecte de eficiență energetică (intervenții în clădirile de birouri existente, modernizarea infrastructurii și creșterea eficienței proceselor de producție)
- inițiative de promovare a transportului „curat”
- proiecte de acces la energie curată și sisteme de stocare a energiei în baterii
Ministerul Finanțelor a spus că există un interes ridicat din partea investitorilor, întrucât împrumuturile sunt acordate în condiții extrem de favorabile: rată a împrumutului, fix 0,35% pentru întreprinderile foarte mici și mici și 1% pentru cele mijlocii și mari.
Italia a fost primul stat membru care a cerut, iar Comisia Europeană deja i-a aprobat, o schemă pentru a ajuta companiile din sectorul transportului maritim să achiziționeze nave de transport de ultimă generație – cu emisii zero – și să modernizeze mai multe nave poluante.
Bugetul schemei, de 500 de milioane de euro, va fi finanțat tot din Facilitatea de recuperare și reziliență și completează PNRR-ul Italiei, ca parte a unei strategii mai ample de modernizare a economiei țării.
Schema este deschisă companiilor de transport maritim înregistrate în Italia care asigură conexiuni de transport maritim între un port italian și porturi europene și/sau mediteraneene sau care operează în porturile italiene.
Ce poate face (teoretic) România
Pentru a accesa bani suplimentari pentru industrie, România trebuie să se plieze pe așteptările Comisiei Europene și pe pilonii Mecanismului de Redresare și Reziliență. Doi dintre acești piloni au legătură cu industria: cel al tranziției verzi și cel al creșterii inteligente, sustenabile și inclusive.
Problema este că România nu are un portofoliu solid de astfel de proiecte.
Citeşte mai departe despre Cum ar putea obține România un ”supliment de PNRR” pentru industrie, după modelul Italiei și Greciei: UE are nefolosiți 77 mld. euro din PNRR-urile altor țări pe Curs de Guvernare