Pandemia a generat o mobilizare fără precedent în industria farmaceutică, iar marile companii se întrec în teste și încercări de a crea un vaccin. Există însă și îngrijorări privind obținerea acestuia de către țările bogate, în detrimentul celor mai vulnerabile.
Cine va primi vaccinul, cât va costa și, în caz de o criză globală, cum ne asigurăm că nicio țară nu rămâne fără doze, sunt câteva dintre întrebările ridicate într-o amplă analiză realizată de BBC.
Vaccinurile pentru combaterea bolilor infecțioase durează, de obicei, ani întregi pentru a fi dezvoltate, testate și livrate, iar succesul lor nu este întotdeauna garantat.
Până în prezent, doar o singură boală infecțioasă umană a fost eradicată total și anume, variola, însă aceasta a persistat aproximativ 200 de ani. Alte afecțuni precum TBC, oreion, tetanos sau rujeolă au fost ținute sub control cu ajutorul vaccinurilor.
Cât de curând ne putem aștepta la un vaccin împotriva coronavirusului?
Sunt deja în curs încercări care implică mii de oameni pentru a vedea ce vaccin poate proteja împotriva Covid-19, boala respiratorie cauzată de noul coronavirus.
Un proces care în trecut ar fi durat de la cinci până la zece ani, de la cercetare până la livrare, este redus acum la câteva luni. Între timp, producția se extinde, iar investitorii și producătorii riscă miliarde de dolari pentru a reuși să producă un vaccin eficient.
Rusia spune că vaccinul Sputnik-V a arătat deja semne ale unui răspuns imun la pacienți, iar vaccinarea în masă va începe în octombrie.
De asemenea, China arată că a dezvoltat un vaccin de succes care este pus la dispoziția personalului său militar.
Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la rapiditatea cu care au fost produse ambele vaccinuri.
În plus, niciunul dintre acestea nu a atins faza a treia din studiile clinice, etapa care implică teste mai răspândite în rândul populației.
AstraZeneca, producătorul britanic de medicamente care deține licența pentru vaccinul de la Universitatea Oxford, a acceptat să furnizeze 100 de milioane de doze doar Regatului Unit și, ulterior, două miliarde la nivel global, în cazul în care se va dovedi reușit.
Pfizer și BioNTech spun că au investit mai mult de 1 miliard de dolari în programul lor Covid-19 pentru a dezvolta un vaccin tip ARNm care să fie aprobat și reglementat încă din octombrie anul acesta.
Aprobarea ar duce la fabricarea a până la 100 de milioane de doze până la sfârșitul anului 2020 și ulterior, la mai mult de 1,3 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021.
Rata de succes este de 10%
Unii dintre acești candidați de top speră să obțină aprobare pentru producție până la sfârșitul anului, deși OMS a declarat că nu se așteaptă să înceapă vaccinarea în masă împotriva Covid-19 până la mijlocul anului 2021.
Deși există în jur de 20 de alte companii farmaceutice cu studii clinice în curs, experiența ne arată că doar 10% au succes.
Totuși, chiar dacă unul dintre aceste vaccinuri va avea succes, probabilitatea ca stocul să se epuizeze imediat e foarte mare.
Egalitate de șanse în lupta Covid
În condițiile actuale, multe guverne fac oferte pentru milioane de doze, înainte ca acestea să fie certificate sau aprobate, în mod oficial.
Un exemplu în acest caz este guvernul Marii Britanii, care a semnat acorduri pentru șase potențiale vaccinuri impotriva coronavirusului, fără a divulga sumele acordate.
De asemenea, SUA speră să obțină 300 de milioane de doze până în ianuarie din programul lor de investiții pentru a urmări rapid un vaccin de succes.
Organizații precum „Medici Fără Frontiere” avertizează că înțelegerile în avans cu companiile farmaceutice creează o tendință periculoasă care favorizează țările bogate deoarece ar putea reduce stocurile globale disponibile pentru persoanele vulnerabile din țările mai sărace.
Dr. Mariângela Simão, directorul general adjunct al OMS, responsabil pentru accesul la medicamente și produse de sănătate, spune că trebuie să ne asigurăm că egalitatea de șanse va fi respectată.
„Provocarea va fi să asigurăm un acces echitabil pentru toate țările, nu doar pentru cele care pot plăti mai mult”, spune aceasta.
Planul Covax
Până acum, cel puțin 80 de națiuni și economii bogate s-au înscris în planul global de vaccinuri cunoscut sub numele de Covax, realizat de alianța pentru vaccinuri Gavi.
Acesta își propune să strângă 2 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2020 pentru a ajuta la cumpărarea și distribuirea echitabilă a unui medicament în întreaga lume.
Desigur, SUA, care vor să părăsească OMS, nu fac parte din acest plan.
Prin punerea în comun a resurselor în Covax, participanții speră să garanteze „ accesul rapid și echitabil” la vaccinurile Covid în peste 92 de țări cu venituri mai mici, din Africa, Asia și America Latină.
Cine va primi primul vaccin Covid-19?
Deși companiile farmaceutice vor produce vaccinul, nu ele vor decide cine va avea acces la vaccin în primă fază.
"Fiecare țară trebuie să-și stabilească prioritățile în ceea ce privește imunizarea", a declarat Sir Mene Pangalos, vicepreședintele executiv al AstraZeneca pentru BBC.
Deoarece oferta inițială va fi limitată, prioritară va fi reducerea numărului de decese și protejarea sistemelor de sănătate.
Planul Alianței Gavi asigură că țările înscrise la Covax, indiferent de veniturile acestora, vor primi în primă fază suficiente doze pentru 3% din populația lor, ceea ce ar fi suficient pentru a acoperi angajații din domeniul sănătății și asistenței sociale.
Pe măsură ce se produc mai multe doze de vaccin, acoperirea va urca la 20% din populație. De această dată vor fi privilegiate persoanele de peste 65 de ani și alte grupuri vulnerabile.
Odată cu imunizarea a 20% din populație, distribuția va începe să țină cont de alte criterii, precum vulnerabilitatea țării și amenințarea imediată reprezentată de Covid-19.
Australia ar putea fi prima țară care va beneficia de un vaccin anti COVID-19
Cum se va distribui un vaccin global?
Distribuția va depinde în mare parte de particularitățile vaccinului ”câștigător”, care trebuie să fie ieftin, să genereze un răspuns imun puternic și să poată fi transportat ușor.
OMS, UNICEF și Organizația „ Medici Fără Frontiere” au deja în vigoare programe de vaccinare eficiente în întreaga lume.
Vaccinurile sunt păstate de obicei la o temperatură de 2 grade Celsius până la 8 grade Celsius.
Cu toate acestea, unele vaccinuri candidate vor avea nevoie de temperaturi foarte scăzute de până la -60 ° C înainte de a fi diluate și distribuite. Iar experiența a demonstrat că un astfel de vaccin implică eforturi suplimentare.
„Pentru a menține vaccinul Ebola la -60 ° C sau mai puțin de atât, a trebuit să folosim un echipament special pentru a-l depozita și transporta. De asemenea, a trebuit să pregătim personalul pentru a utiliza toate aceste echipamente noi”, a spus Barbara Saitta.
Vaccinul nu este singura soluție
Cu toate că populația așteaptă soluții de la oamenii de știință, aceștia sunt de părere că vaccinul nu este singura armă împotriva virusului, prevenția fiind la fel de importantă.
„Vaccinurile nu sunt singura soluție”, spune dr. Simao, de la OMS.
„Este nevoie de diagnostice. Este nevoie de o modalitate de a scădea mortalitatea, așadar este nevoie de terapie și de un vaccin”, spune el.
De asemenea, el amintește și de alte sfaturi date de specialiști precum spălarea corectă a mâinilor, păstrarea distanței sociale și evitarea locurilor aglomerate.
Articol realizat de Maria Ciontu, studentă la Facultatea de Jurnalism și Stiințele Comunicării din București
Citește și:
Spania testează în premieră pe oameni un vaccin anti-COVID
Verona a început testarea pe voluntari a vaccinului italian împotriva Covid-10