Statul a ajuns să plătească pentru dobânzile la credite mai mult decât întreg bugetul Ministerului Apărării şi o sumă egală cu cea pe care o dă Ministerului Educaţiei.
Guvernul a alocat Ministerului Educaţiei 2,1% din PIB în 2023 (32 miliarde de lei), deşi Legea Educaţiei spune că bugetul trebuie să fie cel puţin 6% din PIB.
Pe de altă parte, statul a dat, în 2022, 2% din PIB – 29 miliarde de lei (5,8 mld. euro) doar pentru plata dobânzilor la credite, mai mult decât a primit Ministerul Apărării (25,9 miliarde de lei – credite bugetare).
Deficitul bugetar a fost, în 2022, de 81 de miliarde de lei (5,68% din PIB), cu 1,1 miliarde de lei peste cel din 2021. Pentru că PIB-ul a crescut, ajutat şi de inflaţia de 16%, deficitul pe anul trecut este ceva mai mic, raportat la PIB, faţă de 2021 (5,68%). În condiţiile în care deficitul rămâne însă foarte sus, datoria publică se acumulează puternic.
Statul a adăugat datoriei publice 77 de miliarde de lei (15,5 miliarde de euro) în 2022.
Unii economişti spun că acest lucru nu ar fi o problemă, atâta vreme cât PIB-ul creşte şi, prin creşterea lui, deficitul rămâne la sub 5% din PIB.
Dar nimeni nu poate garanta că PIB-ul va creşte, an de an, cu 4-5%. În plus, dacă PIB-ul ar creşte aşa cum arată statisticile, atunci şi veniturile bugetare ar trebui să crească pe măsură, prin urmare nevoia de îndatorare a statului să scadă.